A doua republică a procurorilor - Analiză

Ultimul mandat dintre multele mandate ale lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiției coincide cu demersurile care se fac pentru instaurarea celei de-a doua republici a procurorilor. Avem demersuri cât se poate de clare că aceștia, ajutați de statul subteran sau, poate, parte a statului subteran, întreprind operații de anvergură, pentru a-și subordona puterea judecătorească. Și prin aceasta pentru a aduce populația la discreția lor. Cum ar putea fi contracarați?

Vârful de lance este, cum era și firesc, capul procurorilor. Respectiv Gabriela Scutea, șefa Parchetului General. Într-un interval extrem de scurt de timp, aceasta a pus la cale cu succes două operații de natură să lase urme profunde în societatea românească. Pe de-o parte, a orchestrat utilizându-și autoritatea conferită de funcție, alegerea șefului CSM în persoana unui procuror care a servit în trecut cu abnegație binomul SRI-DNA, fiind unul dintre arhitecții confiscării justiției de către respectivul binom. A doua mișcare a constat într-un document scris, semnat de Gabriela Scutea, prin care aceasta, din nou utilizându-și abuziv calitatea de șef al parchetului, le-a indicat procurorilor din subordine să nu țină cont de deciziile CCR. Ce consecințe au cele două fapte, și cum ajungem să le legăm în final de Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu?

Din capul locului, îmi reafirm opinia împărtășită de cei mai mulți specialiști în drept, că instituția numită Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să aparțină în totalitate, în mod exclusiv judecătorilor. Doar ei sunt magistrați. Procurorii nu sunt magistrați. Procurorii, care sunt extrem de utili într-o societate, sunt avocați ai statului. Avocați ai acuzării. La fel cum avocații sunt reprezentanții cetățenilor care apelează la justiție. Într-un stat de drept, procurorii sunt pe picior de egalitate cu avocații. Deși, cum este și firesc, sunt mai bine protejați, dar au în schimb și responsabilități mai mari. Prin urmare, CSM ar trebui să funcționeze fără vreo secție de procurori sau la limită, procurorii ar trebui să fie la paritate cu avocații, pentru a restabili echilibrul instituției. Și în niciun caz nu ar trebui să se întâmple nevăzuta montată de Gabriela Scutea, astfel încât la conducerea acestei importante instituții să fie plasat un procuror. Un procuror, șef peste judecători. La fel de gravă este situația și in ceea ce privește deciziile CCR. Curtea Constituțională veghează ca legea fundamentală să fie respectată în litera și spiritul ei. În caz contrar, se deschide larg ușa unor serii întregi de abuzuri. De încălcări grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform Constituției, deciziile Curții Constituționale trebuiesc respectate întocmai și la timp. Tentativa de a bloca activitatea Curții Constituționale, sau de a organiza nerespectarea deciziilor acesteia, constituie pur și simplu tentative de lovitură de stat. Iar când lovitura de stat este pusă la cale de reprezentantul unei instituții de forță, cum este Parchetul General, atunci situația devine deosebit de gravă. Iar societatea trebuie să reacționeze prin toate pârghiile aflate la dispoziția ei.

Procurorul General este propus de Ministrul Justiției și numit de Președintele României. Această prevedere constituțională înseamnă că cei doi, exact în ordinea enumerată mai sus poartă și răspunderea respectivei numiri. Dacă situația este gravă, așa cum este în acest moment, atunci prima reacție trebuie să o aibă puterea executivă, prin intermediul ministrului jutiției și a președintelui, care e și el parte din executiv. Iată însă că domnul Cătălin Predoiu nu mișcă un deget. Dimpotrivă, lasă impresia că ar fi chiar inițiatorul acestor două mișcări periculoase. Le reamintesc cititorilor că acesta a avut cele mai multe mandate din ultimii 32 de ani la portofoliul Ministerului Justiției. Din guvernul Tăriceanu, a sărit, ca orice traseist învederat, în barca partidului democrat și în executivul condus de Traian Băsescu prin intermediul lui Emil Boc. Împreună cu Macovei, a elaborat noile coduri, penal și de procedură penală, pe care le-a trecut prin Parlament prin asumare de răspundere. În final, CCR a constatat că sute de articole din cele două legi fundamentale sunt neconstituționale. Cătălin Predoiu, în consens cu Maior și Coldea, și desigur cu Kovesi, sub conducerea lui Traian Băsescu, a fundamentat statul subteran. Iar acum se pregătește ca împreună cu Procurorul General și din nou, cu Președintele României, să instaureze a doua republică a procurorilor.

În analiza de mâine, voi încerca să arăt cum poate fi contracarată, în mod constituțional, dubla operațiune, aparent inițiată de Gabriela Scutea.