Premium
La începuturile sale, Pământul ar fi fost format dintr-un singur continent, dar ulterior s-au desprins suprafețe mari de uscat, care au format 7 continente, în timp ce al 8-lea, Zealandia s-a scufundat în ocean. Cercetătorii au finalizat recent cartografierea celor două treimi nordice ale Zealandiei, încheind documentarea celor aproape două milioane de mile pătrate ale masei terestre scufundate, informează PopularMechanics.
Într-un studiu publicat în Tectonics, cercetătorii de la GNS Science din Noua Zeelandă documentează procesul lor de dragare a probelor de rocă de la Fairway Ridge până la Marea Coralilor pentru a analiza geochimia rocilor și a înțelege componența subacvatică a Zealandiei.
Istoria Zealandiei este destul de strâns legată de vechiul supercontinent Gondwana, care s-a destrămat în urmă cu sute de milioane de ani. Zealandia a urmat acest curs - cu aproximativ 80 de milioane de ani în urmă, conform celei mai recente teorii. Dar, spre deosebire de vecina Australia sau de o mare parte din Antarctica, Zealandia s-a scufundat în mare parte, lăsând doar o mică porțiune din ceea ce mulți geologi cred că ar trebui să fie încă supranumit cel de-al optulea continent.
Noua Zeelandă constituie cea mai ușor de recunoscut porțiune de deasupra apei din Zealandia, deși alte câteva insule din apropiere fac parte, de asemenea, din continentul în cauză.
Ce s-a descoperit pe Zealandia
Cele mai recente cercetări, conduse de Nick Mortimer, au dragat cele două treimi nordice ale zonei scufundate, scoțând la suprafață gresie pietrificată, gresie cu granulație fină, gresie noroioasă, calcar bioclastic și lavă bazaltică mai multe perioade istorice. Prin datarea rocilor și interpretarea anomaliilor magnetice, scriu cercetătorii, au reușit să cartografieze principalele unități geologice din nordul Zealandiei.
"Această lucrare completează cartografierea geologică de recunoaștere offshore a întregului continent Zealandia", au spus ei.
Cercetătorii au găsit gresie veche de aproximativ 95 de milioane de ani din perioada Cretacicului târziu și un amestec de granit și pietricele vulcanice de până la 130 de milioane de ani în perioada Cretacicului timpuriu. Bazaltele sunt mai noi - au o vechime de aproximativ 40 de milioane de ani și sunt din perioada Eocenului.
Împreună cu cartografierea, lucrarea spune că deformarea internă atât a Zealandiei, cât și a Antarcticii de Vest arată că întinderea a dus la fisurarea în stil subducție a plăcilor care au primit apa oceanică pentru a forma Marea Tasmaniei. Apoi, câteva milioane de ani mai târziu, o nouă desprindere a Antarcticii a continuat să întindă crusta Zealandiei până când aceasta s-a subțiat suficient de mult pentru a se rupe și a pecetlui soarta în mare parte subacvatică a Zealandiei. Acest lucru contravine teoriei predominante a unei rupturi prin alunecare.
Cum s-a rupt Zealandia
Potrivit cercetărilor, când vastul supercontinent Gondwana s-a despărţit în cinci fragmente de dimensiuni continentale, au fost create America de Sud, Africa, Antarctica, India şi Australia, dar şi Zealandia. Acest eveniment a avut loc progresiv, în urmă cu 150 până la 50 de milioane de ani.
Intervalul de timp în care a avut loc separarea Zealandiei de Gondwana, şi în final scufundarea sa în ocean, a fost revizuit pe măsură ce noi dovezi geologice au ieşit la iveală. Acest lucru a indicat faptul că timp de cel puţin 400 de milioane de ani, până în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, Placa Pacificului s-a aflat sub marginea estică a Gondwanaei.
