Abassi Madani, liderul istoric al Frontului Islamic al Salvării (FIS), partid islamist de opoziţie dizolvat în 1992 care milita pentru crearea în Algeria a primului stat islamic din Maghreb, a decedat miercuri în Qatar, unde trăia din 2003, a anunţat Ali Belhadj, fosta "mână dreaptă" a acestuia, informează AFP potrivit Agerpres.
Madani a îndemnat la luptă armată după anularea în 1992 de către armată a procesului electoral, în faţa victoriei anunţate a FIS în primele legislative multipartite din ţară, fapt care a cufundat Algeria într-un deceniu de război civil, soldat cu peste 200.000 de morţi.
Madani "voia să fie înhumat în Algeria, însă nu ştiu dacă acest lucru va fi posibil", a continuat Belhadj, adăugând că aceasta va depinde de autorităţile algeriene.
Fost şef al Armatei Islamice a Salvării (AIS), braţul armat al FIS, Madani Mezrag a confirmat decesul lui Abassi Madani, precizând că a fost la rândul său informat de familie.
În 1988, în urma unor ample revolte populare generate de agravarea continuă a condiţiilor de trai, guvernul algerian a adoptat o serie de măsuri democratice: o nouă Constituţie, sistem multipartit etc. Între partidele nou create atunci s-a numărat Frontul Islamic al Salvarii (FIS), cu o puternică propagandă islamică. În iunie 1990 au avut loc primele alegeri locale libere, victoria revenind FIS. În următorii ani au avut loc o serie revolte şi conflicte cu fundamentaliştii islamici, iar în 1992 FIS este interzis.
Situaţia din Algeria a început să se restabilească la sfârşitul anilor '90 şi s-a consolidat treptat sub mandatele succesive ale presedintelui Abdelaziz Bouteflika.
Din 22 februarie anul curent, Algeria este din nou teatrul unor manifestaţii de amploare care cereau iniţial plecarea preşedintelui Abdelaziz Bouteflika - la putere de 20 de ani - care a demisionat în cele din urmă pe 2 aprilie. Protestatarii au cerut apoi să se pună capăt "sistemului" din fruntea ţării în întregul său. Preşedintele algerian interimar Abdelkader Bensalah a semnat un decret care prevede convocarea de alegeri prezidenţiale pe 4 iulie