Premium
Talibanii au negat marţi că unul dintre cei mai importanţi lideri ai lor, molahul Abdul Ghani Baradar, numit vicepremier săptămâna trecută, ar fi fost ucis de rivali ai grupării, în urma zvonurilor legate de sciziunile din cadrul acesteia, la aproape o lună de când au preluat puterea la Kabul, transmite Reuters.
Sulail Shaheen, un purtător de cuvânt al talibanilor, a declarat că molahul Abdul Ghani Baradar, fost şef al biroului politic taliban care a fost numit viceprim-ministru săptămâna trecută, a emis un mesaj audio prin care respinge afirmaţiile că ar fi fost ucis sau rănit într-un conflict, informează Agerpres.
”El spune că sunt minciuni şi total lipsite de temei”, a spus Shaheen într-un mesaj pe Twitter.
Talibanii au publicat, de asemenea, imagini care îl arătă pe Baradar la întâlnirile din oraşul sudic Kandahar.
Reuters nu a putut verifica imediat filmările.
Dezminţirile au apărut după mai multe zile de zvonuri conform cărora susţinătorii lui Baradar s-au confruntat cu cei ai lui Sirajuddin Haqqani, şeful reţelei Haqqani, care se află lângă graniţa cu Pakistanul, învinuită pentru unele dintre cele mai grave atacuri sinucigaşe ale războiului.
Zvonurile urmează speculaţiilor cu privire la posibile rivalităţi dintre comandanţii militari precum Haqqani şi liderii din biroul politic din Doha, precum Baradar, care au condus eforturile diplomatice pentru a ajunge la o înţelegere cu Statele Unite.
Talibanii au negat în repetate rânduri speculaţiile cu privire la diviziunile interne.
Baradar, cândva văzut ca un posibil şeful al unui guvern taliban, nu mai fusese văzut în public de ceva timp şi nu a făcut parte din delegaţia ministerială care s-a întâlnit duminică la Kabul cu şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani din Qatar.
Liderul suprem al mişcării, molahul Haibatullah Akhundzada, nu a mai fost văzut în public de când talibanii au cucernit oraşul Kabul pe 15 august, deşi a emis o declaraţie publică când s-a format noul guvern, săptămâna trecută.
Speculaţiile referitoare la iderii talibani au fost alimentate de circumstanţele din jurul morţii fondatorului mişcării, molahul Omar, care a fost făcute publică abia în 2015, la doi ani după ce s-a întâmplat, declanşând acuzaţii amare în rândul conducerii.
