Premium
Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite au ajuns marti la un "acord politic" menit sa puna capat insecuritatii juridice în care se afla de mai multe luni companii care transfera date personale din Europa catre Statele Unite, relateaza AFP în pagina electronica, potrivit Mediafax.
Rezultatul unor "negocieri intense", noul cadrul anuntat marti de catre Comisia Europeana (CE) vizeaza transferurile transatlantice de date personale între companii si urmeaza sa-l înlocuiasca pe cel care a fost invalidat în octombrie de catre justitia europeana.
Salutat de mediile economice vizate, acordul a fost însa dur criticat, marti, de catre deputatii europeni, care se îndoiesc de puterea sa juridica.
Într-o hotarâre rasunatoare cu privire la reteaua sociala Facebook, dar cu aplicare generala, Curtea de Justitie a UE a cerut garantii mai bune cu privire la confidentialitatea datelor europenilor pe tertoriul american.
Datele personale vizate înglobeaza toate informatiile care permit identificarea unui individ - în mod direct (nume, prenume sau fotografie) ori indirect (numar de securitate sociala sau chiar numar de client).
Nou "scut"
Regulile anterioare, cunoscute sub numele de "Safe Harbor", reglementau de aproximativ 15 ani transferurile transatlantice de date. Punerea lor în discutie a provocat un adevarat cutremur pentru mii de companii, de la giganti precum Facebook si pâna la întreprinderi mici si mijlocii care proceseaza în Statele Unite datele culese în Europa.
De mai multe luni, ele asteptau un cadru juridic în vederea înlocuirii celui vechi, pe care Comisia Europeana, în loc de "Safe Harbor 2", a preferat sa-l numeasca "Scut de confidentialitate UE-USA".
El va proteja "drepturile fundamentale" ale europenilor, a dat asigurari comisarul european însarcinat cu Justitia Vera Jurova si le va oferi întreprinderilor "securitatea juridica de care au nevoie", a apasat colegul ei Andrus Ansip, însarcinat cu domeniul Digital, într-o conferinta de presa la Strasbourg.
Pentru a raspunde exigentelor justitiei europene, Bruxellesul a dat asigurari ca acest nou sistem va fi "viu", adica va fi revizuit anual, în timp ce "Safe Harbor" a facut obiectul unui acord unic, în 2000.
"Pentru prima data, Statele Unite au dat UE garantii constrângatoare ca accesul" la datele europenilor al autoritatilor americane "va face obiectul unor limite clare, garantii si mecanisme de supervizare", a dat asigurari Comisia.
Un "ombudsman" (mediator) va fi numit în cadrul Departamentului de Stat, pentru a urmari eventuale plângeri si solicitari ale cetatenilor europeni cu privire la un acces la datele lor în probleme de securitate nationala.
În cazul în care europenii vor considera ca datele lor personale au fost încalcate, ei vor putea avea acces, ca "ultim recurs", la un "mecanism de arbitraj", mai prevede acordul.
În lumina dezvaluirilor despre practicile serviciilor americane de informatii, justitia europeana a stabilit ca "Safe Harbor" nu proteja suficient de "ingerinte ale autoritatilor publice americane în drepturile fundamentale" ale europenilor.
Comisia îsi daduse ca obiectiv sa ajunga la un acord pâna la sfârsitul lui ianuarie, în vederea stabilirii unui cadru legal. Ea a preluat astfel o data-limita stabilita de cele 28 de autoritati europene însarcinate cu protectia datelor în UE.
Acestea urmeaza sa se reuneasca miercuri, la Bruxelles, pentru a trage concluzii, dupa ce au amenintat ca vor recurge la puterea pe care o au de a suspenda sau interzice transferuri de date, în absenta unui nou cadru juridic, pâna la sfârsitul lui ianuarie 2016.
Fara "baza legala"
Digital Europe, o federatie care reprezinta întreprinderi digitale, cu sediul la Bruxelles, a "aplaudat munca negociatorilor europeni si americani", îndemnându-i sa-si transforme acordul într-un document juridic "cât mai repede posibil".
Însa deputati europeni ca liberala Sophie In't Veld sau ecologistul (Verzi) Jan Philipp Albrecht au deplâns o "lipsa de claritate" si estimeaza ca noile reglementari vor conduce la noi cazuri în justitie. Nu exista "îmbunatatiri cu caracter constrângator juridic", si-a exprimat regretul Albrecht.
Austriacul Max Schrems, petitionarul aflat la originea hotarârii Curtii de Justitie a UE, a pus sub semnul întrebarii anuntul de marti. "Scrisori din partea administratiei Obama în exercitiu nu sunt în niciun caz o baza legala care garanteaza drepturile fundamentale" ale europenilor, a denuntat el.
