Un proiect considerat esențial pentru securitatea energetică a României este din nou pus pe pauză de instanță, la solicitarea organizațiilor de mediu.
Curtea de Apel Cluj a decis să suspende Hotărârea de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă a peste 30 de hectare de pădure din fondul forestier național, pentru finalizarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița – un obiectiv energetic strategic aflat în lucru de aproape 40 de ani.
Decizia vine la solicitarea Asociației Declic și a organizației Bankwatch România – Filiala Cluj. Este a doua hotărâre judecătorească prin care proiectul hidroenergetic este blocat, după ce, în iunie, aceeași instanță suspendase și acordul de mediu. Până la o decizie definitivă (eventual în recurs la Înalta Curte), lucrările de defrișare sunt oprite.
Cu toate acestea, imaginile satelitare și datele din aplicația „Inspectorul Pădurii” arată că zeci de camioane au continuat transportul materialului lemnos chiar și după suspendarea acordului de mediu. Activistele Roxana Mândruțiu și Roxana Pencea Brădățan acuză autoritățile de neglijență și cer intervenția corpului de control al Ministerului Mediului.
Criticii proiectului susțin că hidrocentrala Răstolița ar aduce o contribuție „infimă” la producția de energie a României – 0,081% din consumul anual – și că realizarea acesteia presupune defrișări masive în Parcul Național Călimani și afectarea habitatului unei specii rare de somon, lostrița.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului – inclusiv foștii miniștri ai Energiei și Mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet – consideră hidrocentrala o investiție strategică în contextul tranziției energetice și al reducerii dependenței de importuri. Ei acuză ONG-urile că blochează nejustificat proiecte vitale prin intermediul instanțelor, sub pretextul protecției mediului.
Proiectul Răstolița, demarat încă din perioada comunistă și relansat recent cu sprijin politic transpartinic, rămâne astfel captiv între promisiunile de independență energetică și rigorile legislației de mediu. Dacă lucrările nu vor fi deblocate rapid, România riscă să piardă nu doar o investiție majoră deja realizată, ci și o piesă dintr-un puzzle energetic tot mai fragil în actualul context geopolitic.
Comentează