Premium
Actuali şi foşti lideri politici de la Londra, Dublin şi Belfast au adus marţi un omagiu fostului comandant al IRA şi vicepremier nord-irlandez Martin McGuinness, decedat marţi la vârsta de 66 de ani, relatează Reuters, potrivit agerpres.
''Deşi nu pot trece niciodată cu vederea calea pe care abordat-o anterior în cursul vieţii sale, Martin McGuinness a jucat în cele din urmă un rol definitoriu în a ţine mişcarea republicană departe de violenţă. Prin acest lucru, el şi-a adus o contribuţie esenţială şi istorică la extraordinarul progres al Irlandei de Nord de la conflict la pace'', a spus premierul britanic Theresa May.
Bătălia pentru Damasc. Jihadiştii şi insurgenţii au lansat o nouă ofensivă violentă
La rândul său, premierul irlandez Enda Kenny s-a declarat întristat de vestea morţii lui Martin McGuinness. ''Moartea sa reprezintă o pierdere semnificativă, nu numai pentru politica din Irlanda de Nord, ci şi în cadrul politic mai larg de pe această insulă şi din afara ei. Ne vom aminti mereu de Martin pentru parcursul său politic remarcabil realizat în timpul vieţii. El nu numai că a ajuns să creadă că pacea trebuie să predomine, dar s-a şi angajat să acţioneze neobosit în acest scop. Angajamentul său faţă de pacea durabilă şi prosperitatea oamenilor din Irlanda de Nord a fost neclintit pe tot parcursul vieţii sale'', a subliniat Kenny.
Preşedintele Irlandei, Michael Higgins, a estimat că ''lumii politice şi oamenilor de pe această insulă le vor lipsi leadership-ul lui Martin McGuinness, manifestat cel mai clar în momente dificile ale procesului de pace, dar şi angajamentul său faţă de valorile unei democraţii reale, lucruri demonstrate în dezvoltarea instituţiilor din Irlanda de Nord. Ca preşedinte al Irlandei, doresc să aduc un omagiu contribuţiei sale imense la progresul păcii şi reconcilierii în Irlanda de Nord - o contribuţie care pe bună dreptate a fost recunoscută'', a declarat şeful statului irlandez.
Cel mai BOGAT om al planetei, faţă-n faţă cu preşedintele SUA - FOTO
Liderul formaţiunii Sinn Fein, Gerry Adams, a remarcat că ''Martin a dat dovadă de hotărâre, demnitate şi modestie şi a fost un republican pasionat care a muncit neobosit pentru pace şi reconciliere şi pentru reunificarea ţării sale''.
Fostul premier britanic Tony Blair şi-a amintit că a crescut ''privind şi auzind despre Martin McGuinness, care era un membru al conducerii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) angajat în lupta armată'', dar a ajuns să-l cunoască pe Martin McGuinness care a renunţat la arme ''în favoarea păcii''. ''Vor fi unii care nu pot uita moştenirea amară a războiului, iar pentru cei care i-au pierdut pe cei dragi acest lucru este absolut de înţeles. Dar pentru aceia dintre noi capabili în cele din urmă să facilităm ajungerea la acordul de pace din Irlanda de Nord, ştim că nu am fi reuşit niciodată să facem acest lucru fără leadership-ul lui Martin, curajul său şi insistenţa calmă că trecutul nu trebuie să definească viitorul'', a afirmat Blair.
În schimb, fostul ministru conservator britanic Norman Tebbit, a cărui soţie a rămas paralizată în 1984 în urma exploziei unei bombe plasate de IRA, a declarat pentru postul de radio LBC că Martin McGuinness a fost un 'criminal'. ''A fost un laş care a ştiut că IRA era înfrântă, că în conducerea armată a IRA se infiltraseră serviciile de informaţii britanice şi că ei (IRA) erau învinşi. El, laş ca întotdeauna, a optat pentru a ieşi şi a poza într-un om al păcii. A devenit om al păcii pentru că ştia că era aproape de a fi arestat şi acuzat de crime comise chiar de el însuşi. Rolul istoric potrivit pe care ar fi trebuit să îl joace ar fi fost să-şi mărturisească păcatele, să se roage pentru iertarea lor şi să-şi repare greşelile. Nu a făcut-o'', a spus Tebbit.
Grecii continuă să trimită 'BOMBE în PLIC' la instituţiile economice europene
Fostul comandant al IRA şi fostul vicepremier nord-irlandez Martin McGuinness a încetat din viaţă marţi la vârsta de 66 de ani, au informat BBC şi Sky News preluate de Reuters şi AFP. McGuinness, care a renunţat la arme pentru a se dedica eforturilor de a pune capăt conflictului de 30 de ani din Irlanda de Nord, suferea de o boală rară a inimii. El a anunţat la 19 ianuarie că se retrage din politică. El a explicat atunci că boala şi criza politică declanşată de propria-i demisie din funcţia de vicepremier, survenită cu câteva zile mai devreme, l-au determinat să se retragă cu câteva luni mai devreme decât ar fi avut de gând.
