Premium
Adjuncta DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost reclamată la Consiliul Superior al Magistraturii de către milionarul Remus Truică. Acţiunea lui Truică are loc după mai multe declaraţii pe care Hosu le-a dat în legătură cu dosarul BRD, în care este anchetat omul de afaceri.
Citește și: Nici 6.351 și nici 1.785: Numărul OFICIAL de refugiați repartizați OBLIGATORIU României
Remus Truică cere cercetarea şi sancţionarea disciplinară a adjunctei DIICOT pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi t) din Legea 303 din 2004 privind statutul judecători şi procurorilor, constând în manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afară exercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv exercitarea funcţiei cu rea-credinţa sau gravă neglijenţă. În opinia omului de afaceri, Giorgiana Hosu, prin declaraţiile publice făcute despre dosarul BRD, i-a încălcat prezumţia de nevinovăţie de care se bucură.
Citește și: Gestul care poate SALVA România de refugiați: Ce a făcut Gabriel Oprea la Bruxelles
“În fapt, la data de 19.05.2015, pe posturile publice de televiziune procurorul şef adjunct al DIICOT, doamna Hosu Giorgiana Elena, a făcut afirmaţii de natură să inoculeze opinei publice convingerea că numitul Truică Remus se face vinovat de săvârşirea unui concurs de infracţiuni. (…) Apreciez că poziţia procurorului Hosu Giorgiana Elena, care la data de 19.05.2015, orele 16:07, a afirmat public că numitul Truică Remus este liderul unui grup infracţional organizat, înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, este de natură a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie reglementată de art. 4 din Codul de Procedura Penală”, scrie Truică în sesizarea facută la CSM.
Citește și: Prima reacție a lui Victor Ponta după ce România a aflat câți refugiați va primi
De asemenea, Remus Truică susţine că adjuncta DIICOT a inclacat “în mod nepermis dispoziţiile art. 9 din Codul Deontologic al Procurorilor şi Judecătorilor, potrivit cărora magistraţii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”, dar şi “dispoziţiile art. 15 alin. 1) din Codul Deontologic, potrivit cărora judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate”.
Citește și: Traian Băsescu, verdict crunt despre numărul refugiaților care vor ajunge în România
“Este de neconceput că, în vreme ce persoanele suspecte, avocaţii lor şi procurorul de caz s-au abţinut de la declaraţii publice, în condiţiile în care încă nu s-au formulat consideraţii scrise în cadrul anchetei penale, persoană însărcinată cu respectarea legalităţii şi asigurarea garanţiilor necesare unei bune desfăşurări a procesului penal să se substituie magistratului independent şi să aducă în prim-planul opiniei publice aspecte din urmărirea penală care nici măcar nu au fost redate obiectiv”, arată Remus Truică, scrie oradedolj.oradestiri.ro
Citește și: Sorin Ovidiu Vântu CUTREMURĂ lumea politică: DEZVĂLUIRILE despre SRI și DNA / VIDEO
