Premium
Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), își exprimă preocuparea față de comportamentul lui Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, subliniind un mod de comunicare publică pe care îl consideră inadecvat și împotriva eticii diplomatice.
Pricopie acuză că Geoană a încălcat reguli fundamentale ale diplomației prin cearta sa cu reprezentanții politici ai României pe subiecte de politică internă, utilizând incorect platforma NATO pentru a-și promova propria candidatură la alegerile prezidențiale din România și incitând la ură împotriva actualilor politicieni. Aceste comportamente, susține Pricopie, se îndepărtează semnificativ de conduita așteptată de la un lider cu experiența lui Geoană, sugerând o lipsă de judecată și de respect față de instituția pe care o reprezintă și față de țara care l-a susținut în carieră.
Mai mult, Pricopie critică afirmațiile lui Geoană despre obținerea poziției sale "pe persoană fizică" și laudele de auto-promovare, argumentând că acestea nu corespund realității complexe și interdependente a relațiilor diplomatice, în care sprijinul statului membru este crucial. Această retorică, potrivit lui Pricopie, denotă o lipsă de modestie și o neînțelegere a propriilor realizări în contextul diplomatic mai larg.
Postarea lui Remus Pricopie de pe Facebook:
„Geoană face lucruri care NU se fac!
Sunt surprins și dezamăgit de modul în care Mircea Geoană, Secretar General Adjunct NATO, înțelege să comunice public, în raport cu oficialii Statului Român.
Înițial, undeva pe la începutul lunii februarie, în urma unor declarații similare, am crezut că este vorba de o scăpare. Am și lăsat un comentariu, pe Facebook, la momentul respectiv. Constat acum, însă, că este vorba de un „stil nou”, în care un înalt funcționar internațional îşi permite să se ia de piept cu reprezentanții politici ai unui Stat Membru, în cazul de față, chiar Statul Membru care l-a propulsat în poziția respectivă.
Mircea Geoană face o serie de greșeli și încalcă reguli elementare ale diplomației:
1. Se ceartă cu reprezentanții politici ai unui stat NATO, pe teme care sunt strict de politică internă;
2. Face campanie electorală pentru propria candidatură la alegerile prezidențiale din România, folosindu-se de platforma NATO, deși încă lucrează în această instituție, adică încalcă normele deontologice ale instituției;
3. Incită la ură împotriva actualilor politicieni, care sunt „răi”, iar el, care este „bun”, este dispus să se sacrifice pentru țară – aici împrumută din tehnicile de manipulare folosite de AUR.
Pentru un lider cu experiență, așa cum se prezintă, este regretabil că nu are capacitatea de a face o alegere clară și responsabilă: fie își asumă explicit candidatura și pleacă din funcția de secretar general adjunct al NATO, fie rămâne fidel mandatului său internațional și se abține de la competiția electorală, demonstrând respectul cuvenit atât pentru țara care l-a trimis acolo, cât și pentru NATO.
Am mai observat un lucru, care este jenant, nepotrivit și neadevărat: a afirmat că a obținut jobul de la NATO pe „persoană fizică”, pentru că este „foarte bun”!
Este jenant, pentru că ar fi bine să-i lăsăm pe alții să ne laude, nu să ne lăudăm singuri.
Este nepotrivită afirmația „pe persoană fizică", în condițiile în care nimeni NU este la NATO „pe persoană fizică". NATO este o asociere de state, nu un club privat de băieți nematurizați.
Este neadevărat pentru că TOATĂ lumea care cunoaște puțină diplomație știe că NU există condidatură fără susținerea Statului Membru (în cazul nostru, România). Cu alte cuvinte, nu există candidaturi personale, ci candidaturi „de țară”. Mircea Geoană, înainte de a candida pentru această poziție, la NATO, în 2019, a cerut sprijin de la Liviu Dragnea, Președintele de atunci al PSD, apoi de la Teodor Meleșcanu, ministru de externe, la acel moment, urmat de acordul de principiu al Președintelui Klaus Iohannis și al Premierului Dăncilă, care, foarte probabil, au și aprobat un Memorandum în acest sens. Între Palatul Cotroceni, MAE și ambasadele noastre din țările NATO a existat o strânsă coordonare, pentru a asigura o susținere consistentă a „candidaturii României” (acesta este termenul clasic, folosit în diplomație, atunci când este vorba de promovarea unui candidat).
Prin urmare, să spui în 2024, cu un vocabular care nu se potrivește mediului diplomatic, că ai câștigat singur această competiție, este o formă de ... desprindere de realitate.
Nu știu dacă Mircea Geoană va candida sau nu pentru poziția de Președinte al României. În cazul în care va candida, nu știu dacă românii îi vor acorda sau nu încredere. Ceea ce știu, însă, este că are momente în care îi lipseṣte simțul echilibrului, iar un președinte fără respect pentru cei din jur și fără simțul măsurii nu poate fi un președinte bun pentru România.
Constat - iar! - că Geoană face lucruri care NU se fac, iar acesta nu este un semn bun nici pentru el, dar nici pentru noi (românii), cei care l-am trimis acolo.”
