Premium
Companii străine și din România au solicitat o investigație internațională privind independența Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit publicației londoneze ICIS, furnizor de informații despre piațele petrochimică și de energie globale, anunță MEDIAFAX.
Investigația a fost cerută pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței, precizează sursa citată. În conformitate cu normele Uniunii Europene, pe care România, ca stat membru, s-a angajat să le respecte, ANRE trebuie să rămână independentă de influența sectorului politic sau a sectorului privat, spune publicația menționată. Cu toate acestea, părțile interesate active pe piață și la nivel regional au cerut Comisiei Europene să examineze o serie de cazuri care pun în discuție neutralitatea reglementatorului pieței române de energie.
Cazurile menționate, conform publicației londoneze, includ: întâlniri raportate între politicieni, oficiali guvernamentali și membri ai ANRE în afara programului de lucru, în vederea influențării reglementarării prețurilor la electricitate și gaze; afirmațiile conform cărora o Ordonanță controversată de Urgență care solicită plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică (n.r. OUG 114/2018), care a dus la distorsiuni importante ale pieței în acest an, ar putea fi scrisă de cel puțin un membru al autorității de reglementare, la instrucțiunile unui înalt funcționar guvernamental; faptul că ANRE a acceptat să plafoneze prețurile la energie electrică pentru producători, în urma cerințelor care decurg din Ordonanța de Urgență a Guvernului 114/2018, în ciuda principiilor de piață liberă ale UE care obligă la formarea prețurilor liber încorporate în cel de-al treilea pachet de energie, pe care statele membre trebuie să le respecte; afirmațiile conform cărora autoritatea de reglementare ar fi stabilit rata de rentabilitate a furnizorilor cu un obiectiv conturat, în loc să creeze un mediu de piață echitabil.
Surse ale Uniunii Europene au declarat pentru publicația londoneză ICIS că aceste acuzații ar putea duce la proceduri ale Comisiei Europene împotriva României, dacă se va constata că cerințele de independență relevante pentru autoritatea de reglementare nu au fost respectate pe deplin.
Conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul 942/2019 și al articolului 57 alineatul (7) din 944/2019, până la 5 iulie 2022 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului UE privind independența autorităților de reglementare în statele membre. Astfel, Comisia va fi obligată să investigheze independența autorităților de regelementare într-un fel sau altul.
Publicația londoneză mai notează că apelurile la o investigație internațională împotriva autorității de reglementare române vin pe fondul încercărilor recente ale parlamentului de a aduce modificări unei legi-cheie care poate exonera în mod eficient membrii ANRE superiori de orice acuzație de neglijență care ar fi putut duce la distorsiuni semnificative ale piețe. Modificările propuse încearcă, de asemenea, să crească puterile autorității de reglementare în gestionarea a zeci de milioane de euro ca urmare a unui impozit de 2% impus de Guvern pe marjele brute ale companiilor de energie.
Mai multe surse intervievate de ICIS au subliniat că membri ai ANRE au avut întâlniri periodice cu parlamentari de rang înalt, inclusiv Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.
Potrivit sursei precizate, deși membrii comitetului de reglementare și parlamentarii au dreptul de a discuta evoluția pieței, unele dintre întâlniri ar fi avut loc la sediul ANRE București în afara programului de lucru sau la sfârșit de săptămână. Scopul acestor întâlniri a fost să exercite influență politică asupra membrilor ANRE.
Iancu a negat afirmațiile, într-o declarație acordată ICIS, insistând că, în calitate de autor al unui raport care aprobă instrumentele legale care au dus la organizarea autorității de reglementare, el a luptat pentru a susține independența autorității de reglementare. „Având în vedere aceste argumente, nu aș fi putut fi eu cel care a încălcat independența autorității de reglementare”, a spus el, potrivit publicației londoneze.
Iancu a mai insistat asupra faptului că nu a existat vreun weekend în care el s-a întâlnit cu membri ai conducerii ANRE la sediul autorității de reglementare sau în altă parte.
La rândul ei, ANRE a declarat pentru ICIS că întâlnirile și discuțiile dintre membrii ANRE și Parlamentul român se desfășoară în cadrul legal și instituțional.
„Consiliul de Administrație format din șapte membri nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio entitate publică sau privată pentru îndeplinirea responsabilităților […] Toate deciziile Consiliului sunt precedate de consultări publice […] la propunerea organizațiilor profesionale sau a consumatorilor”, au precizat membrii ANRE.
Totodată, publicația londoneze afirmă că o notă explicativă pentru articolele legate de piețele de energie incluse în Ordonanța de Urgență 114/2018, care a dus la denaturarea pieței și a transformat România într-una dintre cele mai scumpe piețe de gaze și electricitate din Europa în acest an, ar fi putut fi redactată de cel puțin un membru din conducerea ANRE.
ICIS a consultat un document Word al proiectului de notă, care îl arată pe Claudiu Dumbrăveanu, directorul Departamentului de electricitate și gaze naturale din ANRE drept autor.
Citește și: Vești importante! Ce se întâmplă cu veniturile acestor români
O sursă apropiată de autoritatea de reglementare a spus că, în timp ce OUG 114/2018 a fost redactată, atât Dumitru Chiriță, președintele ANRE, cât și Dumbrăveanu au fost invitați în mod regulat la Guvern, pentru a se întâlni cu Florin Ciocănelea, consilierul prim-ministrului, în vederea primirii instrucțiunilor legate de redactarea și implementarea ordonanței. Sursa a spus că o astfel de acțiune era contrară directivelor UE 72/2009 și 73/2009 privind energia electrică și gazele naturale care precizează:
Florin Ciocănelea, care acum a părăsit guvernul pe motive de sănătate, a declarat pentru ICIS că a participat la mai multe întâlniri cu membri din conducerea ANRE pentru „analize și informații” cu privire la evoluția piețelor energetice din România și la nivel regional.
„În niciun caz, nu am influențat sau nu am dat instrucțiuni membrilor ANRE superiori cu privire la redactarea sau implementarea OUG 114/ 2018”, a spus el, potrivit publicației londoneze de specialitate.
“Ordonanța a produs distorsiuni pe piață, deoarece producătorii aveau sarcina să vândă gaze naturale și electricitate la tarife reglementate către gospodării. Volumele de gaze au fost alocate de către autoritatea de reglementare, dar nu au fost suficiente pentru a completa cererea. Aceasta a însemnat că furnizorii au fost nevoiți să crească importurile, transformând România într-o piață premium. În noiembrie, prețurile de import din România trebuiau să fie în medie cu 5 euro / MWh mai scumpe decât pe VTP-ul austriac”, se arată în articolul ICIS.
În continuare, sursele ICIS au avertizat că, la scurt timp după publicarea Ordonanței de Urgență 114/2018, ANRE a fost însărcinată să stabilească tarife reglementate pentru vânzarea de energie electrică produsă local pentru gospodării. Nu este clar cum au fost calculate aceste tarife și pe baza cărei metodologii.
Cu toate acestea, o sursă activă de pe piață a declarat că autoritatea de reglementare a avut opțiunea de a respinge cererile Guvernului de a reglementa tarifele, solicitând acestuia să respecte normele UE privind piața liberă pentru a evita orice procedură de infringement a CE împotriva României. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a ales să implementeze ordonanța.
Astfel, comisia a declanșat o procedură de infringement împotriva României în acest an, care se referă la plafonul de preț și la obligația impusă producătorilor de a acorda prioritate gospodăriilor.
“Ulterior, autoritatea de reglementare a prezentat o propunere de a elimina treptat obligațiile până în primăvara anului 2021, cu doar un an mai devreme decât în 2022, atunci când plafonul de preț introdus inițial prin OUG 114/2018 trebuia eliminat treptat. În declarația către ICIS, ANRE a spus că metodologia de stabilire a prețurilor pentru producătorii de energie electrică a fost aprobată de comitetul de reglementare, ca parte a contractelor reglementate între producători și furnizorii de ultimă instanță. Autoritatea a spus că ordinul ANRE 10/2019, care aprobă această metodologie, a fost contestat în instanță de către participanții la piață. ANRE a recunoscut că este obligată să pună în aplicare legislația primară, dar a adăugat că a avertizat Guvernul că articolele din OUG 114/ 2018 ar trebui să respecte reglementările UE privind piața liberă, dar nu a reușit acest lucru”, transmite sursa menționată.
În continuare, potrivit publicației, ANRE este cea care a emis decizia 474/2019 în care a încercat să forțeze producătorii să își vândă producția către câțiva consumatori. Nerespectarea deciziei ar fi dus la sancțiuni de 10% din marja lor brută.
Metodologia de alocare a gazului produs intern către anumiți consumatori a fost opacă și arbitrară, au declarat surse pentru ICIS.
Citește și: Noul ministru al Muncii, anunț devastator pentru milioane de oameni: ‘Sunt îngrijorată’
În cele din urmă, decizia a fost anulată în prima jumătate a acestui an, dar sursele au subliniat că, la întocmirea acesteia, autoritatea de reglementare a stabilit că aceasta va fi emisă pe baza articolului 8 din Ordonanța de Urgență 33/2007.
„Articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 nu a stabilit temeiul legal al emiterii deciziei 474/2019. Nu există nicio legătură între cei doi, ridicând întrebări dacă autoritatea de reglementare ar fi putut acționa cu rea-credință la emiterea deciziei 474/2019”, a scris publicația. ANRE nu a răspuns la întrebarea din partea ICIS cu privire la compatibilitatea articolului 8 din Ordinul UE 33/2007 cu decizia sa 474/2019.
Sursele din piață au ridicat, potrivit ICIS, întrebări și în ceea ce privește metodologia de stabilire a ratei reglementate de rentabilitate a furnizorilor.
O sursă a declarat că ANRE a calculat rata bazată pe o rată a dobânzii interbancare (ROBOR) de 3,66% la care a adăugat încă 2 puncte procentuale, ceea ce însemna că rata distribuitorilor se ridica la 5,66% anual. Reglementatorii iau în calcul această rată atunci când stabilesc tarife anuale pentru distribuitori.
Cu toate acestea, sursa a spus că rata reglementată de rentabilitate ar trebui să ia în considerare alți factori, cum ar fi cheltuielile de capital și operare, precum și costurile legate de furt și pierderi. Rata a fost în cele din urmă scoasă în martie 2019 și stabilită printr-o ordonanță guvernamentală de urgență din aprilie 2019 la 6,9%. Stabilind o rată mai mică, autoritatea de reglementare ar putea calcula tarife mai ieftine, a spus sursa.
ANRE a declarat că rata a fost stabilită de comitetul de reglementare, în conformitate cu articolele 169/2018 pentru vânzarea cu amănuntul a energiei electrice. Acesta a spus că rata stabilită de ANRE a fost contestată în instanță.
Parlamentul a încercat recent să aprobe o serie de amendamente pentru a exonera pe membrii conducerii ANRE de orice acuzație de neglijență care ar fi putut duce la denaturari semnificative ale pieței. Legislativul a încercat să facă acest lucru prin eliminarea a două articole din Ordonanța de Urgență 33/2007, care ar fi eliminat membrii locurilor de muncă dacă s-ar fi dovedit neglijența.
Modificările propuse, care au fost respinse și returnate spre examinare Parlamentului de către președintele României, Klaus Iohannis, urmăresc, de asemenea, să crească competențele autorității de reglementare în gestionarea a milioane de euro pe care se așteaptă să-i adune ca urmare a unei taxe de 2% impusă de către guvernul privind marjele brute ale companiilor de energie. Se înțelege că veniturile din impozitul de 2% sunt utilizate pentru a finanța activitățile ANRE.
Nu se știe câți bani ar putea încasa autoritatea de reglementare ca urmare a impozitului impus prin OUG 114/2018, dar sursele din piață estimează între 100 și 200 de milioane de euro pe an. Bugetul anual al ANRE a fost de obicei estimat la aproximativ 18 milioane de euro.
Într-o declarație către ICIS, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția a fost în contact strâns cu autoritățile române cu privire la măsurile introduse de OUG 114/2018 pentru a elimina potențialele conflicte cu dreptul UE, dar a refuzat să comenteze comportamentul ANRE.
