Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat la un eveniment organizat la Helsinki că decizia de a adera la NATO a venit „în ultimul moment” și că menținerea țării în „zona gri” dintre alianță și Rusia ar fi reprezentat o vulnerabilitate strategică.
În contextul schimbărilor din politica externă americană în timpul administrației Trump și al incertitudinilor privind angajamentele Washingtonului față de securitatea europeană, Stubb a afirmat că Finlanda nu își putea permite să rămână în afara blocului militar, scrie Kyiv Post.
Comentariile președintelui vin în momentul în care un nou sondaj arată o scădere a încrederii populației în sprijinul militar american: doar 39% dintre finlandezi mai cred că SUA ar interveni în sprijinul Finlandei în caz de conflict, față de 42% în toamna anului 2023, după aderarea la NATO. Stubb a subliniat că, în pofida reorientării strategice a Washingtonului către priorități interne, Statele Unite rămân garantul principal al securității europene.
Oficialul a făcut referire și la noua Strategie Națională de Securitate a Casei Albe, pe care a descris-o drept o expresie a doctrinei „America First”, dar a insistat asupra rolului esențial pe care SUA îl joacă în arhitectura de securitate continentală.
Referindu-se la războiul din Ucraina, Stubb a afirmat că „pacea este mai aproape ca oricând”, însă a admis că cele mai dificile întrebări rămân nerezolvate, în special cele legate de eventualele concesii teritoriale și garanțiile de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă. Finlanda, a spus acesta, este dispusă să participe la viitoarele aranjamente de securitate pentru Ucraina, dar nu va oferi garanții formale.
La același eveniment, fostul secretar general NATO și actual ministru de finanțe al Norvegiei, Jens Stoltenberg, a subliniat că Rusia „rămâne un vecin” și a pledat pentru menținerea unui dialog pragmatic cu Moscova în vederea încetării conflictului și reluării discuțiilor privind controlul armamentelor.
Comentează