Propunerea de directivă privind reprezentarea intereselor ţărilor terţe este un prim pas şi un exerciţiu de transparenţă, nu de cenzură, a declarat marţi, la Strasbourg, raportoarea Adina Vălean, din grupul Partidului Popular European.
Într-un briefing pentru jurnaliştii români, eurodeputata din România a explicat că propunerea de directivă vizează consolidarea transparenţei activităţilor de lobby în numele ţărilor terţe. Asta presupune, practic, ca "orice individ, entitate, companie, care poate fi de PR sau fundaţie sau /.../ altă societate plătită care desfăşoară o activitate de lobby în scop politic trebuie să se înregistreze, trebuie să declare acest lucru".
Astfel, în statele membre va fi înfiinţat un "registru în care există un set de date tipic pe care o entitate care primeşte bani pentru a face lobby din partea unei ţări străine trebuie să se înregistreze chiar înaintea începerii activităţii şi să declare suma pe care o primeşte, de la cine o primeşte, în ce scop şi ce urmează să facă cu ea", a precizat Adina Vălean.
Această condiţie se aplică însă numai acelor activităţi de lobby care sunt finanţate de guverne ale ţărilor terţe, fapt care nu se produce de cele mai multe ori direct, ci prin intermediul unei societăţi, a unui intermediar care acţionează în numele guvernului respectiv. "În plus, pentru uniformizare la nivelul Uniunii Europene nu există obligaţia de a se înregistra în fiecare stat membru. Poate alege unde se înregistrează, unde se declară, chiar dacă activitatea, să zicem, se va declara în România şi activitatea va include acţiuni de lobby şi în Franţa, Germania sau în altă parte", a explicat eurodeputata PNL.
Pentru a avea însă acces la informaţii, propunerea de directivă prevede înfiinţarea unei platforme de interconectare a acestor registre, care să fie şi multilingvă, şi publică. "Cu alte cuvinte, şi dumneavoastră, dar şi autorităţile pot verifica informaţiile într-o astfel de platformă de registre interconectate", a spus Adina Vălean.
Ea a precizat că există ţări, cum este România, "în care nu există niciun registru general al lobby-iului, dar nu există nici în particular acest registru pentru cei care exercită lobby în numele unor ţări terţe, adică din afara Uniunii Europene". În alte ţări, în special în cele nordice, înregistrarea în astfel de registre este voluntară.
Eurodeputata PNL spune că propunerea de directivă încearcă "un minim de armonizare", astfel încât în toate ţările terţe să existe o bază comună, dar "cei care au sisteme mai dezvoltate nu e nevoie să le reducă".
Adina Vălean a ţinut să sublinieze că activitatea ONG-urilor nu este vizată în sine. "Adică eu pot să am un ONG care în activitatea de bază primeşte bani dintr-o ţară terţă, dar nu ştiu, se ocupă de drepturile copiilor (...). Tipul ăsta de finanţare nu trebuie declarată, dar dacă se organizează evenimente, dacă se prezintă documente de poziţie, dacă încerci să faci campanii, inclusiv de presă, de promovare, inclusiv pe platforme online, care să schimbe legislaţia, de exemplu împotriva nuclearului, adică să nu mai avem energie nucleară în UE, e o poziţie politică, atunci trebuie să te înregistrezi şi să declari faptul că toată activitatea ta de promovare a acestei idei este finanţată de o ţară din afara UE", a explicat ea.
Adina Vălean susţine că o autoritate din fiecare stat membru va gestiona acest registru de lobby pentru ţările terţe. "La noi în România, va trebui să decidă guvernul care este autoritatea care gestionează registrul. În unele ţări, autoritatea asta este sub Ministerul de Interne, de exemplu, în altele este pe lângă Ministerul Justiţiei. În alte ţări e avocatul poporului. Deci, poate că asta ar fi o idee şi pentru România", a afirmat ea.
Eurodeputata a subliniat că propunerea de directivă "e un exerciţiu de transparenţă, nu de cenzură, a ceea ce se întâmplă". Din acest motiv legea ar urma să prevadă amenzi administrative şi nu unele care să reprezinte un procent din cifra de afaceri, aşa cum a dorit iniţial Comisia Europeană.
"Hotărăşte statul membru cât de mare e amenda. În schimb, dacă se repetă sau se consideră că este un comportament sau o situaţie care e deja rea-voinţă sau ascunde altceva, se poate ajunge la interzicerea activităţi entităţii respective pe teritoriul statului membru respectiv", a explicat raportoarea pentru noua legislaţie.
Platforma de interconectare a registrelor de înregistrare pentru activităţile de lobby ale statelor terţe ar ajuta de asemenea autorităţile de la Bruxelles să ştie câte organizaţii de acest tip există în UE.
"Vă mărturisesc că în momentul de faţă Comisia a spus că ar exista să zicem, până într-o mie de organizaţii care fac aşa ceva, dar pe de altă parte, tot Comisia recunoaşte că n-are suficientă date, deci nu ştie de fapt. Nici statele membre nu ştiu şi nu dau mai departe. (...) Comisia cu siguranţă va dobândi mai multe informaţii, pentru că pentru moment e cumva în ceaţă în această privinţă", a mai spus Adina Vălean.
Comentează