Premium
Oamenii de știință specializați în analiza "biomoleculelor istorice" au reușit să extragă ADN dintr-o scrisoare din secolul al XV-lea, scrisă de Vlad Țepeș. Această descoperire dezvăluie informații despre viața domnitorului care a inspirat personajul vampiric al lui Bram Stoker, scrie The Mirror.
Gleb și Svetlana Zilberstein au declarat că reușita lor s-a petrecut „într-o noapte întunecată și furtunoasă” din luna mai, la exact 125 de ani de la data la care Bram Stoker a publicat romanul despre vampirul Dracula.
Aceștia au lucrat în Transilvania, pe un document vechi de peste 500 de ani, semnat de Dracula însuși, căutând material genetic din transpirația, amprentele și saliva domnitorului.
Cei doi, supranumiți "detectivi ai proteinelor" sau "chimiști istorici", pot construi o imagine nu doar a constituției fizice a domnitorului valah care a devenit cunoscut sub numele de Vlad Țepeș pentru pedeapsa de a-i trage în țeapă pe dușmanii săi, ci și a condițiilor de mediu în care a trăit.
„A fost mistic faptul că am extras moleculele lui Dracula în ziua în care romanul lui Bram Stoker a fost publicat acum 125 de ani", a declarat Gleb Zilberstein. „Nu am planificat în mod special această dată. Toată noaptea, după extragerea moleculelor lui Dracula, a plouat și a fulgerat, câinii au urlat. A fost într-adevăr o atmosferă foarte magică. Contele Dracula și-a binecuvântat eliberarea din arhiva românească.”
„Strămoșii noului monarh britanic Charles al III-lea pot fi urmăriți până la acest conducător de temut al României, de unde și interesul lui Carol al III-lea în această țară, care merge dincolo de legăturile de sânge îndepărtate”.
Săngerosul conducător din secolul al XV-lea, cunoscut pentru faptul că își ucidea dușmanii - pe turci și pe boierii trădători - prin înfigere în țepușe de lemn, provocând o moarte atroce care putea dura uneori până la trei zile, este, din punct de vedere tehnic, străbunicul lui Charles, pe linina reginei Maria de Teck, consoarta lui George al V-lea, bunicul reginei Elisabeta a II-a, așa cum a dezvăluit Charles însuși.
Biomoleculele istorice
"Treaba noastră este să găsim urmele biochimice rămase din momentul în care obiectul istoric a fost creat sau când a fost folosit de un personaj istoric”, declară Gleb Zilberstein. "Atunci când sunt găsite biomolecule istorice, începem să le analizăm. Adică, să determinăm compoziția moleculară și vârsta moleculelor istorice. Determinăm în principal proteinele și metaboliții".
Aceste molecule sunt mai stabile decât ADN-ul și oferă mai multe informații despre condițiile de mediu, sănătatea, stilul de viață, alimentația persoanei istorice căreia i-au aparținut.
Pentru a descoperi secretele scrisorilor, cercetătorii au folosit o peliculă de plastic specializată, numită EVA, sau acetat de etilenă-vinil, pentru a extrage orice proteine sau molecule mici din hârtie fără a o deteriora.
Aceste extracte au fost apoi analizate cu ajutorul spectrometriei de masă.
Proteinele cele mai degradate au fost probabil cele mai vechi și, prin urmare, este foarte probabil ca acestea să provină de la Vlad, în comparație cu proteinele mai noi, mai puțin degradate, care ar fi putut proveni de la alte persoane care au manipulat scrisorile mai recent.
Soții Zilberstein
Aceștia s-au născut în Kazahstan, iar în ultimii 26 de ani au trăit și au lucrat din Tel Aviv, Israel. Împreună cu profesorul Pier Giorgio Righetti de la Universitatea Politehnică din Milano, au dezvoltat analiza biochimică folosită pentru a extrage proteine din obiecte atinse sau purtate de persoane de mult timp decedate.
Primul lor experiment a fost pe manuscrisul original al romanului "Maestrul și Margareta" al scriitorului sovietic Mihail Bulgakov. Pe acesta au găsit urme de morfină și proteine de patologie renală, ceea ce dovedește că l-a scris în timp ce se afla sub influența medicamentelor pe care le folosea pentru a ameliora durerile acute la rinichi.
După Bulgakov, a urmat Anton Cehov. Cercetătorii au analizat cămașa în care a murit și ultima sa scrisoare. Cehov suferea de tuberculoză și a folosit diverse substanțe ca analgezice, dar a murit din cauza unui atac cerebral.
După Cehov, au analizat scrisoarea lui George Orwell către Moscova, pe care s-au găsit urme de tuberculoză, pe care a contractat-o în Spania.
Zilberstein a declarat că analiza oferă o imagine a stilului de viață al persoanei respective și a factorilor din mediul înconjurător în momentul în care a manipulat orice probă asupra căreia se lucrează.
În cazul lui Vlad Dracula, aceasta a inclus o scrisoare pe care acesta a scris-o locuitorilor din Sibiu la 4 august 1475, informându-i că în scurt timp își va stabili reședința în orașul lor.
"Cu ajutorul analizei, ne așteptăm să primim un instantaneu al unui portret molecular al lui Vlad Dracula în momentul în care a scris sau a semnat această scrisoare, adică starea sa de sănătate, ce mânca și cum era atmosfera din jurul", spune Zilberstein.
