Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre posibilitatea unei guvernări fără o majoritate clară au generat o reacție dură din partea PSD. Deputatul Adrian Câciu avertizează că, în cazul în care actualul guvern se prăbușește și partidele din coaliție refuză să mai guverneze alături de social-democrați, România poate ajunge la alegeri anticipate. Fostul ministru de Finanțe respinge ideea unui guvern minoritar și spune că un astfel de scenariu ar ignora realitatea parlamentară și votul electoratului.
Replica PSD după discuțiile despre guvernare minoritară
Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea unei guvernări fără o majoritate stabilă, precizând însă că nu este un scenariu dorit și nici o variantă de lucru. Declarațiile sale au fost însă interpretate ca un semnal politic care a stârnit reacții în interiorul coaliției.
Adrian Câciu a afirmat că șeful Executivului nu poate trata coaliția ca pe o structură subordonată și a subliniat că o astfel de abordare riscă să creeze tensiuni politice majore.
„Sper să nu fim puși în situația să se vadă care este forța reală a PSD”, afirmă Câciu. „Din punctul meu de vedere, chiar dacă vom avea o sincopă în ceea ce privește premierul, această coaliție va continua”, a declarat Câciu la RFI.
„Nu se poate forma niciun guvern fără PSD”
Fostul ministru al Finanțelor a catalogat ideea unui guvern minoritar drept nerealistă, raportată la actuala configurație parlamentară. El susține că PSD are o pondere decisivă în Parlament și că excluderea sa din ecuația guvernării nu este posibilă în mod practic.
„Sunt afirmații făcute în defensivă, ca să spun așa, sunt, din punctul meu de vedere, aberații politice, raportat la realitatea politică din acest moment în Parlament, nu se poate forma nici un Guvern fără PSD, pentru că PSD are peste 30% în acest moment în Parlament, ca număr de parlamentari”, susține social-democratul.
Scenariul anticipatelor, dacă PSD este scos din joc
Câciu a explicat că, în eventualitatea în care actualul guvern ar cădea și celelalte formațiuni proeuropene ar refuza o nouă formulă de guvernare alături de PSD, singura soluție ar fi organizarea de alegeri anticipate. În opinia sa, ideea unui guvern minoritar ar reprezenta o sfidare a rezultatului alegerilor.
„Dacă s-ar ajunge într-o ipoteză în care toate celelalte trei forțe politice proeuropene, USR, UDMR și PNL, nu ar mai dori să facă Guvern cu PSD, în cazul în care Guvernul acesta ar cădea, avem anticipate.
Adică nu vom fi în situația, iar această chestiune chiar e o chestiune puțin de aroganță pe care unii o invocă, un Guvern minoritar (…). O astfel de atitudine înseamnă să sfidezi voința poporului. PSD a câștigat alegerile. Un partid de pe locul trei ne spune că face Guvern minoritar, hai să vedem dacă există această variantă. Din punctul meu de vedere, nu există”, anunță Câciu.
Anticipatele, la fel de probabile ca guvernul minoritar
Întrebat despre posibilitatea ca alegerile anticipate să favorizeze alte formațiuni politice, Câciu a susținut că scenariul anticipatelor este la fel de plauzibil ca ipoteza unui guvern minoritar, dar că, în realitate, actuala coaliție are șanse să continue.
„Această ipoteză pe care am pus-o pe masă este fix egal ca perspectivă de întâmplare ca și ipoteza pe care a pus-o premierul pe masă. Din punctul meu de vedere și cunoscând politica și de la nivelul Parlamentului și cum se așează apele în fiecare dintre partidele care formează această coaliție, chiar dacă vom avea o sincopă în ceea ce privește premierul, această coaliție va continua”, adaugă acesta.
Procedura pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate în România este reglementată de Constituția României și este un proces complex, conceput pentru a favoriza stabilitatea politică.
Condiții obligatorii pentru dizolvarea Parlamentului
Conform Articolului 89 din Constituție, Președintele României poate dizolva Parlamentul doar dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
Respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură pentru un nou Guvern. Trecerea unui termen de cel puțin 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
Procedura pas cu pas
Consultări: Președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare înainte de a lua decizia de dizolvare.
Restricții de timp: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. De asemenea, acesta nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României sau în timpul stării de asediu, de urgență sau de mobilizare.
Organizarea scrutinului: Odată dizolvat Parlamentul, alegerile trebuie să aibă loc în termen de cel mult 3 luni.
Comentează