Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de Toni Greblă, pregătește o Hotărâre care ar putea îngreuna semnificativ sesizarea neregulilor din campania electorală, în special pe rețelele de socializare precum TikTok. Noile reglementări cer ca orice sesizare privind postările clipurilor pe conturile false, fermele de boți sau plățile în promovarea electorală să fie susținută cu „probe suficiente și în termen util” pentru a fi luată în considerare de Biroul Electoral Central (BEC).
Această cerință ridică numeroase semne de întrebare. Un utilizator obișnuit al platformei TikTok nu are acces la datele financiare din spatele unor conturi, nu poate verifica cine administrează efectiv un cont fals și nu are mijloace tehnice pentru a demonstra existența unei ferme de boți sau rețele de boți. În schimb, până acum, BEC, potrivit legislației electorale, analiza conținutul (audio/video) clipurilor video sesizate fără a impune obligativitatea atașării și transmiterii unor dovezi suplimentare dificil de obținut.
O reglementare care descurajează sesizările cetățenilor
Prin articolul 10 din proiectul de Hotărâre, AEP introduce practic un filtru extrem de restrictiv pentru sesizările electorale pentru mediul online. Cetățenii care doresc să reclame manipulări sau dezinformări în campania electorală în mediul online trebuie să vină cu dovezi concrete asupra unor aspecte care, în mod normal, intră în atribuțiile autorităților statului. Aceasta ridică întrebarea: dacă un simplu utilizator de internet nu poate accesa astfel de informații, cine mai poate face reclamații care să fie analizate de BEC și să nu fie respinse pe bandă rulantă cu motivarea „lipsă probe”?
Prin această măsură, pare că AEP mai degrabă blochează mecanismele prin care publicul ar putea semnala nereguli, decât să le faciliteze. Practic, fără dovezi care sunt imposibil de obținut de către un cetățean obișnuit, orice sesizare ar putea fi respinsă din start, lăsând astfel un teren liber pentru utilizarea manipulativă a rețelelor sociale în scop electoral.
Articolul 3: Libertate de exprimare fără control?
Un alt punct controversat al Hotărârii este articolul 3, care stabilește că opiniile politice exprimate de persoane fizice nu sunt considerate materiale publicitare politice, cu excepția cazului în care se poate dovedi că acestea sunt plătite. Acest aspect ridică două probleme majore:
Cum poate fi demonstrat că o postare sau un mesaj este finanțat, fără acces la datele financiare ale persoanei respective? Această ambiguitate permite existența unor campanii ample de dezinformare, mascate sub pretextul libertății de exprimare.
Se deschide poarta pentru influenceri și formatori de opinie să promoveze mesaje electorale fără transparență? În lipsa unor dovezi directe ale finanțării, orice utilizator al rețelelor sociale ar putea susține public un candidat sau o ideologie, influențând astfel electoratul, fără să fie încadrat în normele de transparență prevăzute pentru materialele publicitare politice.
Implicațiile acestui act normativ sunt extrem de serioase, mai ales în contextul în care rețelele sociale au devenit principalul mediu de dezbatere politică. Dacă aceste reguli vor fi adoptate, cetățenii vor avea mai puține instrumente pentru a semnala neregulile electorale, în timp ce influențele obscure din online ar putea rămâne nepedepsite. În contextul scandalului de la alegerile anulate din 2024, limitarea mijloacelor de verificare a neregulilor online devine cu atât mai problematică.
Comentează