Premium
Zona Calea Victoriei/Cercul Militar a înregistrat cele mai mari valori ale nivelului de dioxid de azot (NO2) din Bucureşti, arată rezultatele unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti, realizată de o serie de asociații, conform Agerpres.
Proiectul de monitorizare a avut loc pe o perioadă de cinci luni (mai - octombrie 2023) în 21 de locaţii din Capitală, cu ajutorul unor analizoare fixe, ale căror indicativi au fost studiaţi în fiecare lună de Passam AG, un laborator din Elveţia. Conform rezultatelor, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.
De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024. Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).
NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activităţile industriale şi producerea energiei electrice şi, în cantităţi ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecţiuni respiratorii. Potrivit Legii Nr. 104 din 15 iunie 2011, privind calitatea aerului înconjurător, media-limită anuală acceptată pentru protecţia sănătăţii umane este de 40 ug/mc NO2, în timp de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o valoare sub 10 ug/mc.
Poluarea apare și pe străzile secundare
"Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane”, se arată în concluziile cercetării.
Asociațiile spun că e nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini și oferă o serie de posibile soluții:
- instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş
- organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan
- dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ
- construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie
- măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ
- măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală
- îmbunătăţirea infrastructurii de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice.
Comisia Europeană a acționat România în instanță
În 2020, Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.
Forul european a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentraţiilor de dioxid de azot în Bucureşti şi introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanţă, nu a fost revizuit până în momentul de faţă.
Proiectul de măsurarea a dioxidului de azot este finanţat de European Climate Foundation şi implementat de asociaţia 2Celsius, în România. Măsurătările au fost realizate în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro, cu sprijinul logistic Deutsche Umwelthilfe, o asociaţie neguvernamentală din Germania.
