Agenţia Naţională Antidrog reacționează la raportul Curţii de Conturi: Cum răspunde ANA la auditul privind tratamentul consumatorilor de droguri

Agenţia Naţională Antidrog reacționează la raportul Curţii de Conturi: Cum răspunde ANA la auditul privind tratamentul consumatorilor de droguri

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) susţine, referitor la raportul de audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri realizat de Curtea de Conturi, că acele constatări şi recomandări ”reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă, fără a lua în considerare resursele umane şi financiare şi nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora”. ”Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a siguranţei cetăţeanului”, arată ANA.

”Agenţia Naţională Antidrog a sprijinit specialiştii Curţii de Conturi care au desfăşurat misiunea de audit al performanţei, în perioada 09.01.2023-07.08.2023, punând la dispoziţia acestora datele solicitate privind un segment din activitatea de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri oferită de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin reţeaua proprie de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA). Precizăm că activităţile derulate de către Agenţia Naţională Antidrog în virtutea competenţelor conferite prin H.G. nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, cuprind un domeniu mult mai diversificat, dar care nu a fost vizat în cadrul acestui proiect-pilot”, afirmă reprezentanţii Agenţiei.

Aceştia prezintă şi numărul de activităţi de prevenire derulate de ANA pentru perioada 2020-2022

”Constatările şi recomandările formulate reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă, fără a lua în considerare resursele umane şi financiare şi nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluţia fenomenului şi cu respectarea prevederilor legale”, susţin reprezentanţii Agenţiei.

Ei arată că evoluţia structurii de personal a Agenţiei pentru perioada 2020-2022, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare - 321, arată astfel:

- Pentru anul 2020: 248 angajaţi (77% procent de încadrare), din care 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenţi sociali, 97 prevenirea consumului de droguri.

- Pentru anul 2021: 235 angajaţi (73% procent de încadrare), din care 21 de psihologi, 17 medici, 23 asistenţi sociali, 102 prevenirea consumului de droguri.

- Pentru anul 2022: 240 angajaţi (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenţi sociali, 99 prevenirea consumului de droguri.

”În acest sens, precizăm că Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a siguranţei cetăţeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competenţe cu alte instituţii ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficienţa activităţilor derulate, nu doar de Agenţia Naţională Antidrog, dar şi de ceilalţi parteneri cu atribuţii în prevenirea traficului şi consumului de droguri, precum şi utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în cadrul acestui proiect pilot, nu s-a avut în vedere colaborarea interinstituţională cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau organizaţii neguvernamentale specializate, astfel că ”datele prezentate reflectă doar o situaţie «ipotetică», reflectând încă o dată faptul că reţeaua de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri trebuie să fie rezultatul unui efort comun al autorităţilor publice centrale, al altor instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau al organizaţiilor neguvernamentale specializate, care pot contribui la înlăturarea dependenţei, reabilitării şi reinserţiei sociale.

ANA arată că instituţia colaborează cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Colegiul Psihologilor din România şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniu în vederea oferirii tuturor serviciilor specializate atât consumatorilor, cât şi familiilor lor. De asemenea, la nivelul ANA, pe parcursul acestui an, a fost înfiinţat Grupul Naţional de Alertă Timpurie, din care fac parte pe lângă specialiştii antidrog, reprezentanţi ai Poliţei Române, DIICOT, Ministerul Sănătăţii, medici din cadrul principalelor unităţi medicale din Bucureşti şi organizaţii neguvernamentale, care monitorizează în timp real, apariţia şi evoluţia noilor droguri pe piaţa din România.

”Reamintim faptul că această misiune de audit nu este prima în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, toate celelalte vizând alte segmente din care a rezultat faptul că resursele umane şi financiare ar fi fost folosite, de-a lungul perioadei, în mod eficient şi legal, aspecte care se regăsesc în rapoartele precendente ale Curţii de Conturi a României”, conchid reprezentanţii ANA.

Agenţia Naţională Antidrog trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace şi accesibile, conform unui raport de audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri, realizat de Curtea de Conturi.