Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi
Nu hackerii sunt cea mai mare amenințare. Cea mai mare amenințare este momentul în care auziți la telefon vocea unui om drag și o credeți reală. Astăzi, fraudele digitale nu mai atacă doar computere și rețele, ci chiar mecanismele prin care oamenii disting adevărul de înșelătorie.
Ca să aflăm cum schimbă Inteligența Artificială regulile jocului și de ce escrocii nu mai încearcă să spargă doar calculatoare, ci și încrederea oamenilor, l-am rugat pe domnul Adrian Victor Vevera, directorul general al ICI București, una dintre cele mai respectate voci ale securității cibernetice și transformării digitale din România, să explice care sunt cele mai periculoase amenințări ale prezentului digital.
Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Director General, pe măsură ce tot mai multe activități cotidiene se mută în mediul digital, de la operațiuni bancare și cumpărături online până la comunicarea personală, crește și expunerea utilizatorilor la diverse forme de fraudă și atacuri informatice.
Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai frecvente riscuri cu care ne confruntăm astăzi și cum ne putem proteja mai eficient?
Dr. ing. Adrian-Victor Vevera: Digitalizarea aduce beneficii incontestabile, însă extinde și suprafața de atac pentru infractorii cibernetici. În prezent, cele mai întâlnite amenințări sunt tentativele de phishing, fraudele prin apeluri sau mesaje care imită instituții de încredere, furtul de date de autentificare, compromiterea conturilor de social media și atacurile bazate pe inginerie socială.
În ultimii ani observăm o schimbare importantă: atacatorii nu mai exploatează doar vulnerabilități tehnice, ci, mai ales, vulnerabilități umane. Ei încearcă să inducă panică, urgență sau încredere pentru a determina utilizatorul să ia o decizie greșită.
Protecția începe cu câteva măsuri simple, dar extrem de eficiente: parole unice și complexe, autentificare multifactor, actualizarea permanentă a dispozitivelor și aplicațiilor și, poate cel mai important, verificarea atentă a oricărei solicitări care implică bani sau date personale. Dacă un mesaj pare urgent sau neobișnuit, este recomandat să verificăm informația printr-un canal oficial înainte de a acționa.
Adrian Leonard Mociulschi: Ați remarcat un fenomen foarte interesant: atacurile nu mai vizează doar tehnologia, ci și comportamentul uman.
Din perspectiva ICI București, cum au evoluat amenințările digitale în ultimii ani și cum răspunde institutul acestor provocări?
Dr. ing. Adrian-Victor Vevera: În ultimii ani, am trecut de la atacuri oportuniste la atacuri industrializate. Dacă în urmă cu un deceniu majoritatea incidentelor vizau infectarea calculatoarelor sau furtul de date prin metode relativ simple, astăzi vorbim despre grupări bine organizate, care utilizează infrastructuri complexe, servicii comerciale de tip Cybercrime-as-a-Service și, din ce în ce mai mult, inteligența artificială pentru a personaliza și automatiza atacurile.
În același timp, țintele s-au diversificat. Nu mai sunt vizate doar marile companii sau instituțiile publice, ci și IMM-urile, administrațiile locale și cetățenii obișnuiți.
Oricine utilizează servicii digitale poate deveni o țintă.
În acest context, rolul unui institut de cercetare precum ICI București este să privească dincolo de amenințările de astăzi și să pregătească soluțiile pentru cele de mâine.
Cercetarea în domeniul securității cibernetice trebuie să anticipeze evoluția tehnologiilor, să dezvolte metode moderne de prevenție și detecție, precum și să sprijine transferul rezultatelor către instituții și mediul economic.
Adrian Leonard Mociulschi: Inteligența Artificială permite astăzi generarea de imagini, videoclipuri și chiar voci care pot părea complet autentice pentru oricare dintre noi.
Cât de vulnerabili sunt cetățenii în fața acestor tehnologii și cum se pot proteja?
Dr. ing. Adrian-Victor Vevera: Inteligența Artificială reprezintă una dintre cele mai importante evoluții tehnologice ale ultimilor ani, însă, ca orice tehnologie puternică, poate fi utilizată atât în scopuri benefice, cât și în scopuri frauduloase.
Astăzi este posibilă realizarea unor materiale audio și video foarte credibile, iar acest lucru complică semnificativ identificarea tentativelor de fraudă.
Vedem deja situații în care sunt imitate vocea unor membri ai familiei, identitatea unor persoane publice sau reprezentanți ai unor instituții pentru a determina victimele să transfere bani sau să divulge informații confidențiale.
În acest nou context, regula fundamentală este verificarea informației înainte de a reacționa. Nicio imagine, înregistrare audio sau video nu ar trebui considerată autentică doar pentru că pare convingătoare.
Este recomandată confirmarea printr-un canal independent, mai ales atunci când există solicitări urgente privind bani, parole sau informații sensibile.
Adrian Leonard Mociulschi: Dacă ar fi să transmiteți un singur avertisment românilor privind securitatea digitală în următorii ani, care ar fi acesta?
Dr. ing. Adrian-Victor Vevera: Cel mai important mesaj este să nu presupunem că se poate întâmpla doar altora. Majoritatea incidentelor de securitate nu încep cu tehnologii sofisticate, ci cu un singur click, o singură parolă compromisă sau o singură decizie luată în grabă.
Atacatorii exploatează în primul rând lipsa de atenție și încrederea excesivă.
În următorii ani, pe măsură ce inteligența artificială și digitalizarea vor evolua accelerat, fiecare dintre noi va avea o responsabilitate mai mare în protejarea propriei identități digitale.
Securitatea cibernetică nu mai este doar responsabilitatea specialiștilor sau a instituțiilor, ci o responsabilitate comună.
O societate digitală sigură începe cu utilizatori informați, vigilenți și conștienți de riscurile existente.
Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Director General, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru informațiile valoroase împărtășite cititorilor Știripesurse.ro. Vă dorim mult succes în activitatea pe care o desfășurați în cadrul ICI București.
În loc de concluzii
Poate că adevărata provocare a erei AI nu este tehnologia, ci încrederea. Dacă până ieri ne protejam parolele, astăzi trebuie să ne protejăm capacitatea de a distinge între realitate și simulare. Restul este doar tehnologie.
