Un documentar difuzat de televiziunea publică din Germania, ARD, readuce în discuție o problemă spinoasă privind modul în care legislația socială germană se intersectează cu normele europene de liberă circulație. Materialul arată cum unele familii numeroase, în special din comunitățile de romi din România și Bulgaria, reușesc să obțină beneficii substanțiale de la statul german, în timp ce autoritățile de la Berlin cer modificarea urgentă a regulilor.
Cum funcționează mecanismul financiar
Ancheta jurnalistică indică faptul că o familie cu șapte copii poate obține venituri nete lunare considerabil mai mari comparativ cu sumele acordate în România, scrie Știri Diaspora.
Acești bani provin din cumularea mai multor tipuri de sprijin acordate de autoritățile germane, precum: ajutorul pentru venitul minim, alocații pentru copii și subvenții pentru acoperirea costurilor locuinței.
Realitatea din localitățile românești
Jurnaliștii germani au vizitat mai multe localități din apropierea Capitalei pentru a observa direct impactul acestui fenomen. La Bărbulești, administrația locală eliberează lunar zeci de adeverințe care confirmă că minorii nu primesc alocații pe teritoriul României, aceste documente fiind obligatorii pentru accesarea fondurilor în Germania.
Totodată, modul în care arată localitățile din comunitățile analizate ilustrează schimbarea din ultimii ani. În locul gospodăriilor părăsite sau al vehiculelor rudimentare au apărut autoturisme de lux cu numere germane și vile impunătoare ridicate din sumele obținute în Vest.
Oficialilor germani vor să oprească fenomenul
Primarii din orașele germane afectate de această dinamică demografică cer intervenția legislativă a parlamentarilor. Edilii locali din localități precum Magdeburg spun că verificarea riguroasă a cazurilor individuale este extrem de dificilă în prezent.
Autoritățile din orașe precum Hagen au creat deja echipe mixte formate din poliție, inspectori de muncă și servicii publice pentru a combate posibilele fraude, în timp ce Berlinul a adoptat recent un plan în zece puncte împotriva fraudelor sociale, deși criticii spun că acesta nu rezolvă complet lacunele legate de libera circulație europeană.
