Poate părea ciudată asocierea celor două nume celebre: unul dintre cei mai puternici atleți ai timpului său, recordman Mr. Olympia, actor consacrat și fost guvernator al Californiei, iar celălalt printre cei mai inteligenți oameni din lume (top 26, dacă am reținut corect în campanie), fost primar al Capitalei noastre și actualmente președinte al țării.
Doar că un filmuleț recent, devenit viral, decupat dintr-un interviu oferit de Schwarzenegger indică o diferență de viziune privind dezvoltarea comunităților. Iar contextul dezbaterii despre alegerile parțiale pentru șefia PMB ridică interesul locuitorilor Capitalei pentru viziunea potențialilor concurenți. Să vedem, așadar, cine va anunța optica lui Arnold și cine va continua "moștenirea" nicușoristă la București.
Modelul California în America. Sau cum să „oprești” dezvoltarea, generând probleme uriașe?
Astfel, ideile prezentate de fostul culturist sunt simple: la sosirea sa în California, populația era de 20 de milioane, iar șoselele și autostrăzile aveau 3 benzi pe sens. În timp, numărul oamenilor a crescut, astfel că pentru 40 de milioane și numărul benzilor de circulație a trebuit dublat, soluția fiind drumurile suspendate.
Însă dacă acestea au fost realizate, numărul locuințelor, școlilor și altor investiții nu s-a dublat. Arnold Schwarzenegger pune blocajul dezvoltării pe seama „apostolilor mediului”, care considerau că fenomenul natural al migrației spre marea metropolă poate fi oprit prin lipsa furnizării condițiilor necesare.
Rezultatul a fost o explozie a prețurilor locuirii, de la chirii de 600 de dolari, la chirii de 3000 de dolari, în vreme ce salariile nu au crescut în același ritm, generând atât oameni fără adăpost sau locuințe decente, cât și falimente personale.
Modelul Nicușor în București. Sau cum să sacrifici administrativ și urbanistic o capitală?
Dincolo de toate nereușitele celor 5 ani de mandat (termoficare, trafic, șantiere abandonate, investiții blocate și sfidarea instanțelor de judecată), modelul ignorării unor fenomene firești și inevitabile, precum creșterea celor care locuiesc în oraș, a fost preluat și de actualul președinte.
Sub falsul pretextul al protejării Bucureștiului - care nici astăzi nu are un Registru al spațiilor verzi, obligatoriu prin lege - acesta a păgubit Capitala nu doar de investiții publice uriașe (de peste 8 miliarde de lei doar în Sectorul 2), ci și de locuințe accesibile, mai ales pentru famiile tinere, forțând exodul acestora spre localități limitrofe, crescând astfel și aglomerația, și poluarea generate de venirea lor la serviciu, la școlile și grădinițele copiilor, la unități sanitare sau spații de divertisment.
Prin hărțuirea investitorilor în imobiliare, locali și internaționali, oferta a scăzut sever, conducând la creșterea prețurilor, acestea aproape dublându-se. Dacă metrul pătrat al unui apartament nou edificat se vindea înainte de 2020 cu circa 1500 de euro, cu TVA inclus (mai mic decât azi), astăzi el sare de 2500 de euro, fără TVA (de 21%).
Pe lângă eliminarea posibilității unui „oraș de 15 minute”, în care facilitățile de locuire, educație și muncă să poată fi accesate cu transportul în comun sau pe jos, întreaga economie a avut de suferit, câtă vreme construcțiile antrenează pe orizontală multe alte industrii (materiale, finisaje, design, mobilier, intermedieri, finanțări bancare, furnizori de utilități). Iată cum, aparent paradoxal, 5 ani de stagnare a Bucureștiului au generat pagube uriașe atât pentru locuitori, cât și pentru bugetul țării.
Comentează