Republica Moldova, care duminică organizează odată cu alegerile prezidenţiale şi un referendum pentru înscrierea în Constituţie a obiectivului de aderare la UE, îşi propune să fie gata pentru a deveni membră a Uniunii Europene în 2030. A început negocierile de aderare în iunie 2024, ceea ce înseamnă că i-au rămas şase ani pentru a se pregăti. Este un obiectiv ambiţios, dar Chişinăul poate beneficia de sfaturile şi experienţa României.
Relaţia României cu Uniunea Europeană datează de aproape trei decenii şi a prilejuit unul dintre puţinele momente de consens al tuturor forţelor politice din România, prin celebra „Declaraţie de la Snagov” din 1995, conform News.ro.
Anul acesta, la 1 ianuarie, s-au împlinit 17 ani de când România a devenit oficial membră a Uniunii Europene. România nu a organizat un referendum pentru aderarea la UE, dar şi-a pus la dispoziţia Chişinăului toata experienţa de care dispune, astfel că o serie de experţi, inclusiv miniştri, lucrează deja cu sau în Republica Moldova, potrivit Europa Liberă.
Din 2021, guvernul român a înfiinţat un Departament pentru Relaţia cu Republica Moldova, iar integrarea Chişinăului în UE este obiectiv al politicii externe a Bucureştiului
Procesul de integrare europeană a României a început cu semnarea „Acordului European” între statul român şi ţările membre ale Uniunii Europene, la data de 1 februarie 1993. Acest acord recunoştea intenţia României de a deveni membră a Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea UE. La 1 februarie 1995, acordul a intrat în vigoare, marcând un pas important în drumul către integrarea europeană a României.
În iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 21 iunie 1995, liderii partidelor parlamentare din România au semnat Declaraţia de la Snagov, care atesta acordul forţelor politice faţă de strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.
Opinia publică din România era, de asemenea, extrem de favorabilă acestui demers şi ani de zile România s-a menţinut ca una dintre cele mai proeuropene ţări, o situaţie legată în bună măsură de speranţa că integrarea europeană va aduce bunăstarea mult dorită. Aşteptarea a fost lungă, drumul nu a fost uşor, iar România încă mai este considerată printre cele sărace ţări membre UE chiar şi la 17 ani de la aderare. Însă beneficiile statutului de membru UE sunt incontestabile.
În noiembrie 1998, Comisia Europeană a publicat primul Raport de Ţară privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Anul următor, în iunie, România a adoptat Planul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană, iar în decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu şase ţări candidate, printre care şi România. Negocierile au fost deschise în februarie 2000, prin lansarea Conferinţei Interguvernamentale.
În cazul Republicii Moldova, procesul a fost mult mai accelerat, dat fiind şi contextul războiului din Ucraina. De la depunerea cererii de aderare, în martie 2022, până la luarea deciziei de deschidere a negocierilor, în decembrie 2023, şi începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, în iunie 2024, au trecut puţin peste doi ani, aproape jumătate din cât i-a trebuit României.
ETAPE ALE INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UE
2002 - 13 noiembrie: Comisia Europeană adoptă o „Foaie de parcurs” pentru România şi Bulgaria;
- 20 noiembrie - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca dată-ţintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană;
- 12-13 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre şi adoptă foile de parcurs pentru România şi Bulgaria.
2004 - 17 decembrie: La Consiliul European de la Bruxelles, România primeşte confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
2005 - 13 aprilie: Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.
- 25 aprilie: În cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
2007 - 1 ianuarie: România devine stat membru al Uniunii Europene.
Tratatul de aderare prevede că, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului comunitar în domeniile economic, piaţă internă şi, respectiv, justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.
Aderarea României a fost insoţită şi de o serie de măsuri specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei impotriva corupţiei. Pentru ultimele două componente a fost stabilit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei. MCV a fost ridicat oficial abia după 16 ani, în septembrie 2023.
2009 - 4-7 iunie. Au loc primele alegeri pentru Parlamentul European la care România participă în calitate de stat membru. Sunt aleşi 33 de europarlamentari, peste două treimi dintre ei făcând parte din PPE (Partidul Popular European) şi PSE (Partidul Social-Democrat European).
2014 - 1 ianuarie. Finalul perioadei de tranziţie în ce priveşte restricţiile de acces pe piaţa muncii din UE pentru lucrătorii din România.
2014 - 22-25 mai. Alegeri pentru Parlamentul European. Delegaţia română include 32 de membri, cu unul mai puţin decât în precedenta legislatură. Jumătate dintre europarlamentari fac parte din grupul PSE.
2019 - Între ianuarie şi iunie, România a deţinut, pentru prima dată, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
2024 - 30 martie. România intră în Schengen cu spaţiul aerian şi frontierele maritime.
- 9 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European, în care PSD şi PNL candidează pe liste comune, o premieră. Delegaţia română cuprinde 33 de membri, aproape jumătate dintre ei fiind de la PSE şi PPE.
CE A ÎNSEMNAT PENTRU ROMÂNIA ADERAREA LA UE
Investiţiile de care România a beneficiat în ultimii 17 ani, de la data aderării României la UE au dus la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, au stimulat competitivitatea, au promovat inovarea şi cercetarea. S-au construit şi modernizat autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, şcoli şi grădiniţe, datorită fondurilor europen.
Societatea românească a beneficiat de investiţii publice şi private, de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor.
Potrivit datelor de la sfârşitul anului trecut, România, ca stat beneficiar net, a primit peste 92 de miliarde de euro de la bugetul UE. Concret, pentru fiecare euro pe care l-a trimis către bugetul Uniunii, a primit înapoi trei.
Alinierea la standardele UE în ceea ce priveşte sănătatea, drepturile sociale, drepturile consumatorilor, protecţia mediului şi siguranţa produselor – toate acestea au contribuit la îmbunătăţirea calităţii generale a vieţii.
Nu în ultimul rând, în pandemia de Covid-19, România a avut acces prioritar la vaccinuri datorită apartenenţei la UE, iar ulterior a putut beneficia de fonduri suplimentare prin Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare al UE (PNRR).
Libera circulaţie este unul dintre cele mai palpabile beneficii ale aderării la UE. Practic, românii pot călători doar cu buletinul atât în cele 27 de state membre, cât şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Iar odată cu intrarea deplină în Schengen (şi cu graniţele terestre), nu va mai exista control vamal.
Ca cetăţeni europeni, românii au dreptul de a locui şi de a circula liber pe teritoriul Uniunii. Dacă doresc să lucreze într-o altă ţară din UE, pot face acest lucru, fără a fi necesar un permis de muncă. În plus, dacă lucrează în străinătate, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţării respective (în materie de remuneraţie, drepturi privind pensiile, sănătate şi siguranţă, securitate socială şi avantaje fiscale şi reintegrare în cazul unei concedieri nejustificate). Este un alt mare avantaj al aderării la UE de care românii au profitat din plin, ceea ce a dus la un exod masiv de populaţie şi mai ales de forţă de muncă. Câteva milioane de români au plecat să muncească în alte ţări UE. Premierul Marcel Ciolacu declara recent că România are cea mai mare diasporă din Europa, estimând că sunt 6,5 milioane de români plecaţi în străinătate, dacă se ţine cont şi de cei 1,2 milioane de cetăţeni români din Republica Moldova. Partea pozitivă pentru economie sunt banii pe care românii plecaţi îi trimit acasă, aşa-numitele remitenţe. Potrivit datelor BNR, anul trecut românii din diaspora au trimis în ţară 6,5 miliarde de euro, cu 350 de milioane de euro mai mult decât în 2022 şi mai mult decât dublu faţă de acum 10 ani.
Un alt avantaj este roamingul la tarife naţionale. Cu alte cuvinte, nu sunt taxe suplimentare pentru utilizarea telefonului mobil într-un alt stat al blocului comunitar. Apelurile, mesajele şi serviciile de internet sunt facturate la preţurile naţionale, ca şi cum utilizatorul ar fi în ţara de origine.
Uniunea Europeană este prezentă şi în viaţa tinerilor, de-a lungul parcursului educaţional şi profesional şi le oferă resurse prin care sprijină formarea competenţelor. Prin programul Erasmus, în România, în anul 2023, aproximativ 53.000 de studenţi, 15.000 de cadre didactice şi 700 de organizaţii ale tinerilor au luat parte la proiecte. De la aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007 şi până în prezent, numărul total al tinerilor români bursieri Erasmus se ridică la 357.000, potrivit datelor Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Diaspora poate înclina balanţa. Unde se poate vota în România
Cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi la urne la 20 octombrie 2024 pentru a-şi alege preşedintele. Este cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege direct, prin sufragiu universal. Odată cu alegerile prezidenţaile, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
De asemenea referendumul va fi al cincilea organizat de la independenţa Republicii Moldova, al doilea care propune modificarea Constituţiei, al treilea desfăşurat simultan cu un alt scrutin şi primul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunţat că la data de 2 octombrie are înregistraţi 3.302.142 de alegători moldoveni.
ONU estima în 2020 că există aproximativ 1,15 milioane de cetăţeni moldoveni care trăiesc în străinătate. Deşi o parte a diasporei nu ar avea vârsta de vot şi s-ar putea să nu se fi înregistrat pentru a vota, diaspora moldovenească reprezintă o parte semnificativă a electoratului moldovenesc.
În condiţiile în care pentru validarea alegerilor şi a referendumului este nevoie de participarea a o treime dintre alegătorii înscrişi (ceva mai mult de un milion de alegători), votul din diaspora este important şi poate înclina balanţa.
234 DE SECŢII DE VOT ÎN DIASPORA
Tocmai de aceea, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 234 secţii de votare în străinătate pentru referendumul republican constituţional şi alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Dintre acestea, 3 secţii de votare vor fi constituite pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda care au ales să utilizeze votul prin corespondenţă drept metodă alternativă de vot. Este pentru prima dată când se poate vota prin corespondenţă.
Potrivit hotărârii aprobate de CEC, secţiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, dar şi în alte localităţi, în baza datelor înregistrării prealabile.
Diaspora de peste Prut îşi va putea exercita dreptul la vot în baza unui buletin de identitate valabil, paşaport valabil şi inclusiv expirat.
Cele mai multe secţii de votare în diaspora vor fi în Italia - 60, în timp ce în România vor fi deschise 16 secţii de votare, dintre care trei la Bucureşti.
LISTA ŞI ADRESELE SECŢIILOR DE VOT
Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti informează că la Bucureşti, două secţii de vot vor funcţiona în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
De asemenea, câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi.
Secţii de votare vor fi deschise şi în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara.
Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7.00 şi 21:00.
În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia - 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa - 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii.
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a tipărit aproximativ 5,6 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional, care vor fi distribuite la secţiile de votare din ţară şi din diaspora. Pentru prima dată, buletinele de vot vor fi disponibile nu doar în limba română, ci şi în cinci limbi ale minorităţilor etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară şi romă.
CONTROVERSE
O controversă a stârnit-o secţiile de vot din Rusia - reduse de la 5 la 2 -, iar o situaţie specială o constituie secţiile de vot deschise pentru locuitorii din Transnistria. Pentru locuitorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secţii de votare în localităţi aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău. Potrivit CEC, la data de 2 octombrie 2024, erau înscrişi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
În ceea ce priveşte Rusia, vor funcţiona doar două secţii de vot, în sediul Ambasadei, după ce Ministerul de Externe a informat că este în imposibilitate de a asigura logistica pentru funcţionarea unor birouri electorale şi în alte trei oraşe ruseşti. Ca urmare, către Moscova vor fi trimise doar 20.000 de buletine de vot.
Ministrul de externe de la Chişinău, Mihai Popşoi, a declarat miercuri că sunt semnale că în Federaţia Rusă s-ar încerca organizarea unor transporturi cu alegători pentru a da impresia de aglomeraţie la cele două secţii de vot care vor fi deschise la Moscova pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul proeuropean din 20 octombrie. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a avertizat autorităţile ruse să nu permită periclitarea procesului electoral.
Potrivit presei, unii alegători din Republica Moldova s-au trezit înregistraţi, fără a-şi fi dat acordul, pentru a vota în Rusia. Aceştia nu se regăsesc în lista electorală în localităţile unde îşi au domiciliul şi au sesizat Comisia Electorală Centrale. CEC a descoperit că majoritatea acestor alegători au solicitat să voteze la scrutinul din 20 octombrie în Rusia, însă alegătorii susţin că nu s-au înregistrat în afara ţării şi nici nu intenţionează să ajungă, pe 20 octombrie, în Rusia pentru a vota. Aceste sesizări, a menţionat preşedinta CEC Angelica Caraman, dau naştere unor bănuieli rezonabile că sistemul de înregistrare prealabilă a fost utilizat cu rea-credinţă. Potrivit şefiei CEC, s-a încercat inducerea în eroare cu privire la numărul real de cetăţeni care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia.
CIFRE CARE CONTEAZĂ
Pentru alegerile prezidenţiale din 2020, Comisia Electorală Centrală a deschis 139 de secţii de votare în 36 de ţări. După primul tur de scrutin, la unele secţii din Franţa, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie şi România s-a schimbat adresa, în scopul asigurării unor spaţii mai largi pentru alegători.
La alegerile prezidenţiale din 2020 s-a înregistrat un record în ceea ce priveşte prezenţă la vot în diaspora - peste 260.000 de persoane. În total, în turul al doilea au votat 52,78% din alegătorii cu drept de vot, adică 1.650.000 de persoane, ceea ce înseamnă că diaspora a reprezentat circa 15 la sută dintre alegători. În general, diaspora este pronunţat proeuropeană.
O delegaţie de 21 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) se va deplasa în Republica Moldova în perioada 18-21 octombrie pentru a observa alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional, alături de observatori ai Adunării Parlamentare a OSCE, ai Parlamentului European şi ai Biroului OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului (BIDDO). O conferinţă de presă comună este programată luni, 21 octombrie, la ora 15.00, la Chişinău.
Curtea Constituţională este cea care confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat. Candidatul ales trebuie să depuă jurământul de preşedinte în termen de 45 de zile de la scrutin.
Comentează