Scrutinul de astăzi din Ungaria nu joacă doar între Viktor Orbán și Péter Magyar și, mai ales, de modul în care fiecare tabără va reacționa la acest rezultat – depind direcția Ungariei pentru următorii zece ani, echilibrele din interiorul Uniunii Europene și relația Budapestei cu Rusia și Statele Unite.
Analiștii iau în calcul, acum, patru scenarii posibile. Unele promit deblocarea fondurilor europene și reintegrarea Ungariei în UE.
Tisza câștigă, iar Viktor Orbán recunoaște înfrângerea
Analiștii seama cea mai bună variantă din punct de vedere democratic, însă nu neapărat cea mai ușor de gestionat.
Cu o majoritate simplă, un guvern condus de Tisza ar intra rapid într-un conflict instituțional latent: sistemul judiciar, Curtea Constituțională, administrația și mass-media publică sunt, în mare parte, controlate sau influențate de Fidesz – rețeaua pe care Orbán a construit-o metodic în cei 16 ani de putere, potrivit Antena3.ro.
În acest scenariu, reformele ar fi fragmentate și lente – mai ales în justiție, în presă și în lupta anticorupție. Am avea de-a face cu un tip de coabitare tensionată, similar celui din alte state în care fostul regim și-a păstrat pârghiile de putere.
Cu o majoritate de două treimi însă, lucrurile s-ar schimba radical. Un guvern Tisza ar putea modifica Constituția și legile organice și ar putea începe demontarea sistemului construit de Fidesz – numirile politice, controlul asupra presei, regulile electorale. Ar fi, în esență, o revenire la standardele de stat de drept cerute de Uniunea Europeană.
Pe plan extern, ce s-ar întâmpla? UE ar debloca fonduri, ar reintegra Ungaria în nucleul decizional, influența Rusiei ar scădea semnificativ, sprijinul pentru Ucraina ar deveni mai coerent la nivel european, iar relațiile cu Statele Unite s-ar îmbunătăți – indiferent de administrația de la Washington.
Fidesz și Viktor Orbán câștigă din nou
Este scenariul continuității. Dar nu al unei continuități liniare.
O nouă victorie ar putea fi interpretată de Orbán drept o legitimare puternică – care i-ar permite să-și continue, accelerat, centralizarea puterii, controlul asupra presei și retorica anti-migrație și suveranistă.
Pe plan extern, Ungaria ar rămâne, cel mai probabil, un actor disident în Uniunea Europeană. Ar continua să voteze mpotriva sancțiunilor impuse Moscovei și a ajutorului pentru Ucraina – ceea ce ar duce la o izolare tot mai mare a țării în interiorul UE. Fondurile europene ar fi mai puține și condiționate, polarizarea internă s-ar accentua, iar relațiile cu Rusia și China ar deveni și mai strânse.
Relația cu Statele Unite ar depinde de administrație. Una precum cea actuală, condusă de Donald Trump, ar putea tolera sau chiar sprijini guvernul Orbán – așa cum am văzut deja că s-a întâmplat –, în timp ce o altă administrație ar putea pune accentul pe respectarea statului de drept.
Rezultate foarte strânse și contestate
E un scenariu periculos, care poate duce la o criză instituțională lentă, dar de lungă durată.
Și Fidesz, și Tisza ar contesta rezultatele. Ar apărea acuzații de fraudă electorală, procese în instanță, presiune asupra autorităților electorale. Iar dacă instituțiile sunt percepute ca partizane, încrederea publică ar scădea drastic și brusc.
Curtea Constituțională ar deveni automat actorul principal al crizei – dar însăși legitimitatea Curții poate fi contestată, ceea ce ar adânci și mai mult impasul.
Uniunea Europeană ar cere transparență și respectarea regulilor, dar nu ar avea mecanisme rapide și concrete de intervenție. Tot ce ar putea face este să condiționeze acordarea fondurilor europene și să facă declarații cu efect de presiune politică.
Ambele tabere își revendică victoria
Cea mai periculoasă variantă dintre toate, pentru că este apropiată de o criză de regim.
Dacă și Fidesz, și Tisza își declară victoria, Ungaria poate aluneca rapid spre proteste masive, blocaje instituționale și o posibilă intervenție a forțelor de ordine. Dacă protestele scapă de sub control, pot apărea confruntări directe între susținători, iar autoritățile ar putea recurge la represiune.
Uniunea Europeană ar condamna ferm situația – dar și în acest caz ar avea opțiuni limitate.
Statele Unite și Rusia ar putea încerca, fiecare în felul ei, să profite și să influențeze evoluția: America, prin presiune diplomatică; Rusia, prin susținerea narațiunilor antioccidentale.
Partidul de extremă dreapta speră să joace un rol decisiv
Partidul de extremă dreapta din Ungaria „Patria Noastră” speră să câştige suficient sprijin pentru a deveni un factor decisiv pentru formarea guvernului, deschizând posibil calea pentru ca Viktor Orbán să rămână la putere, relatează Reuters.
„Patria noastră” face campanie pe o platformă anti-Uniunea Europeană, anti-migraţie şi anti-vaccinare şi afirmă că va lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii.
Laszlo Toroczkai, liderul în vârstă de 48 de ani al partidului „Patria noastră”, respinge clasificarea partidului său ca fiind de extremă dreapta şi afirmă că îl consideră „suveranist”, în opoziţie cu forţele globaliste.
„Patria noastră” atrage alegători care manifestă deschis antisemitism şi atitudini anti-romi şi ar trebui cu siguranţă considerat un partid de extremă dreaptă, a afirmat Robert Laszlo, expert electoral la think tank-ul Political Capital, deşi a precizat că aceştia reprezintă o minoritate în cadrul partidului.
El a menţionat că „Patria noastră” a atras şi alegători moderaţi prin intermediul teoriilor conspiraţioniste legate de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid-19.
În timp ce Toroczkai a exclus aderarea la o coaliţie cu Fidesz sau Tisza, analiştii politici spun că „Patria noastră” ar putea sprijini informal, din opoziţie, un guvern minoritar al Fidesz, dacă acest lucru ar fi necesar pentru ca Viktor Orbán să poată guverna.
Comentează