Alegerile din Germania, un scrutin pentru care Vladimir Putin nu are nevoie de hackeri (El Mundo)

Autorităţile germane s-au temut că pe măsura apropierii alegerilor legislative din 24 septembrie s-ar putea confrunta cu atacuri cibernetice ruseşti, lucru care cel puţin până în prezent nu s-a întâmplat, constată cotidianul El Mundo într-un articol în care estimează că Moscova nici nu ar avea nevoie de astfel de operaţiuni, întrucât are suficienţi prieteni în interiorul sistemului politic german, cel mai notoriu fiind fostul cancelar Gerhard Schroeder, informează Agerpres.

Pentru a preveni repetarea situaţiei din timpul campaniei electorale americane, Agenţia de Securitate Cibernetică a guvernului german (BSI) a luat măsuri fără precedent. Această instituţie a angajat 180 de experţi care se ocupă de protejarea sistemului informatic de vot de eventuale intromisiuni externe, o altă măsură fiind crearea unei unităţi de securitate cibernetică în cadrul căreia activează circa 12.000 de militari şi 1.500 de civili. 

Astfel de cifre vorbesc de la sine, relevante fiind şi cele aproximativ 820.000 de atacuri cibernetice detectate în primele şase luni ale acestui ani asupra reţelelor informatice ale Ministerului german al Apărării. 

Unii analişti pun aceste atacuri măcar parţial pe seama unor grupuri de hackeri asociate spionajului militar rusesc, cum ar fi Fancy Bear, presupusul autor al atacului din noiembrie anul trecut asupra reţelei societăţii Deutsche Telekom şi care o lună mai târziu a sustras un volum impresionant de date din reţeaua informatică a Bundestagului. 

Ulterior, mai mulţi politicieni germani s-au declarat siguri că astfel de episoade se vor repeta în preajma scrutinului din 24 septembrie, idee care a rămas cel puţin deocamdată o 'legendă urbană', după cum afirmă Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei "Russia in Global Affaires". Acesta susţine că nici măcar ruşii cei mai patrioţi nu cred că Rusia chiar are capacitatea de a influenţa alegerile oriunde doreşte. 

Una dintre teoriile vehiculate de numeroşi analişti este că Vladimir Putin nu are interesul ca guvernul de la Berlin să fie format de cele două partide care apără cel mai deschis Rusia, respectiv formaţiunea populistă Alternativa pentru Germania (AfD) şi, la cealaltă extremă a eşichierului politic, Die Linke (Stânga). Ambele formaţiuni cer ridicarea sancţiunilor instituite de UE împotriva Rusiei şi ambele concurează pentru votul electoratului format din cei 2,5 milioane de germani de origine rusă. 

În opinia unor experţi ai think-tank-ului Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik, o opţiune mai interesantă pentru Putin este chiar cea pe care o arată sondajele, acesta fiind motivul pentru care, susţin acei experţi, Kremlinul nu a recurs la 'ciberpolitică'. 

Relaţia dintre Merkel şi Putin pare a fi un amestec de admiraţie şi neîncredere. Cancelarul german, care şi-a petrecut copilăria în fosta RDG, stăpâneşte istoria şi limba rusă. La rândul său, Putin, fost spion KGB în RDG, ştie de asemenea foarte bine limba germană şi specificul Germaniei. 

Iar cu Merkel din nou în fruntea unui guvern la Berlin, Putin împuşcă mai mulţi iepuri dintr-un foc. Primul ar fi că nimeni nu l-ar mai putea acuza că se agaţă de putere în condiţiile în care chiar un lider occidental devine cancelar pentru a patra oară. Pe de altă parte, lui Putin îi convine lipsa empatiei dintre Angela Merkel şi preşedintele american Donald Trump. În al treilea rând, Kremlinul are deja susţinători în interiorul sistemului politic german. Cel mai cunoscut este fostul cancelar Gerhard Schroeder, care deşi a părăsit politica pentru a se dedica afacerilor cu societăţi strategice ruse, are în continuare o influenţă în interiorul Partidului Social-Democrat german (SPD) şi a făcut deschis campanie în favoarea candidatului acestei formaţiuni pentru postul de cancelar, Martin Schulz. 

Anul trecut, Putin a participat la un dineu la Sankt Petersburg împreună cu Schroeder şi cu actualul ministru german de externe şi fost preşedinte al SPD, Sigmar Gabriel. Acesta din urmă s-a declarat favorabil 'relaxării' sancţiunilor împotriva Rusiei, poziţie împărtăşită de formaţiunile AfD şi Die Linke, în timp ce liberalii din FDP consideră că anexarea Crimeii de către Rusia trebuie văzută ca o 'soluţie tranzitorie permanentă'. Aşadar, Rusia poate fi mulţumită de orice combinaţie guvernamentală ce ar rezulta după alegerile din 24 septembrie.