Fitch Ratings a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută străină al României de la „stabilă” la „negativă”, menținând totodată calificativul la nivelul „BBB-”. Decizia a fost determinată de o serie de factori economici și politici care amplifică riscurile pentru stabilitatea fiscală și macroeconomică a țării.
- Ratingul Fitch reprezintă o evaluare efectuată de agenția de rating Fitch Ratings, care măsoară capacitatea unui emitent – fie el un guvern, o companie sau o altă entitate – de a-și onora obligațiile financiare, în special rambursarea datoriilor. Ratingurile Fitch sunt utilizate pe scară largă de investitori, creditori și instituții financiare pentru a evalua riscurile asociate cu împrumuturile sau investițiile în entitatea respectivă.
Incertitudinea politică accentuează vulnerabilitățile fiscale
Unul dintre motivele principale ale revizuirii perspectivei este instabilitatea politică severă care afectează România. Rezultatul primei runde a alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate surprinzător de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu, a fost anulat de Curtea Constituțională, invocând interferențe externe. Această decizie a generat tensiuni suplimentare pe scena politică, mai ales în contextul prelungirii mandatului președintelui Klaus Iohannis până la organizarea unui nou scrutin, cel mai devreme în martie 2025.
În același timp, alegerile parlamentare recente au dus la un legislativ extrem de fragmentat, cu o creștere semnificativă a influenței partidelor anti-europene și extremiste. Deși se așteaptă formarea unei coaliții pro-europene înainte de sfârșitul anului 2024, durabilitatea acesteia este incertă. Acest climat politic volatil afectează grav implementarea reformelor necesare pentru consolidarea fiscală, întârziind adoptarea măsurilor esențiale pentru stabilitatea economică.
Deficitele bugetare, o amenințare majoră pentru sustenabilitatea fiscală
Situația fiscală a României continuă să se deterioreze, conform prognozelor Fitch. Deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 8,2% din PIB, mult peste țintele inițiale ale guvernului și semnificativ mai mare decât nivelul de 6,5% înregistrat în 2023. Această creștere accentuată a deficitului este atribuită în principal majorărilor nefundamentate ale pensiilor și salariilor publice în perioada pre-electorală, precum și cheltuielilor guvernamentale accelerate.
Proiecțiile pentru anii următori indică dificultăți majore în realizarea unei consolidări fiscale. Deși se anticipează o reducere a deficitului în 2025 la 7,5% din PIB și la 6,8% în 2026, aceste niveluri rămân mult peste media de 3,2% pentru țările cu rating „BBB”. Creșterea costurilor de finanțare și impactul măsurilor de austeritate asupra unei economii deja fragile vor complica și mai mult eforturile de ajustare fiscală.
Creșterea datoriei publice și dezechilibrele externe sporesc riscurile economice
Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, datoria publică a României este estimată să crească rapid, ajungând la 62% din PIB în 2026, față de 49% în 2023. Această traiectorie ascendentă depășește semnificativ media de 56% pentru țările din aceeași categorie de rating. În absența unor reforme fiscale coerente, Fitch anticipează o continuare a creșterii datoriei publice până la 70% din PIB până în 2028.
Dezechilibrele externe reprezintă o altă vulnerabilitate majoră. Deficitul de cont curent este proiectat să ajungă la 8% din PIB în 2024, un nivel de opt ori mai mare decât media pentru țările cu rating „BBB”. Performanțele slabe ale exporturilor în 2024 reflectă probleme structurale în competitivitatea economiei românești, în timp ce datoria externă netă este așteptată să crească la 20% din PIB până în 2026, consolidând poziția României ca un caz atipic în rândul țărilor comparabile.
Perspective economice slabe și erodarea credibilității politicilor publice
Economia României a înregistrat o încetinire semnificativă în 2024, marcând o contracție de -0,3% în trimestrul al treilea. Creșterea consumului intern, alimentată de majorările veniturilor publice, nu a fost suficientă pentru a contracara scăderea exporturilor și încetinirea activității economice generale. Fitch estimează o creștere economică modestă de 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026, reflectând o redresare lentă, atât pe plan intern, cât și în zona euro.
Un alt factor de îngrijorare este erodarea credibilității politicilor fiscale. România și-a stabilit obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv abia în 2031, un termen semnificativ mai lung decât angajamentele inițiale. Acest lucru ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a respecta condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Perspective și concluzii
Decizia Fitch subliniază riscurile majore cu care se confruntă România din cauza instabilității politice, a dezechilibrelor fiscale și a creșterii datoriei publice. Deși accesul la fondurile europene și un sector bancar solid oferă un anumit sprijin, perspectivele economice rămân fragile. Stabilizarea mediului politic și implementarea unor reforme fiscale coerente sunt esențiale pentru redobândirea încrederii piețelor financiare și pentru evitarea unei retrogradări suplimentare a ratingului de țară.
Reacția fostului premier Cîțu
Fostul prim-ministru Florin Cîțu a reacționat dur la vestea venită de la agenția Fitch.
„Socialiștii au OMORÂT economia! La lada de gunoi a istoriei cu voi. Nu la guvernare”, scrie Florin Cîțu pe Facebook.
Comentează