ALERTĂ - Decizia ÎCCJ în cazul activistei turce Oral Nalan

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv marţi eliberarea din arest a activistei turce Oral Nalan, după ce instanţa a luat act că procurorii şi-au retras contestaţia, informează agerpres.ro. 

Procurorii au anunţat, marţi, la instanţa supremă că îşi retrag contestaţia faţă de decizia Curţii de Apel Timişoara din 20 iulie, prin care activistei i-a fost revocată măsura arestării. 

Avocaţii care o apără pe Nalan Oral au declarat că, prin retragerea contestaţiei, Parchetul a recunoscut greşeala făcută de Poliţia de Frontieră. 

"Este o decizie normală şi înţeleaptă a Ministerul Public, care recunoaşte greşeala făcută de Poliţia de Frontieră în momentul în care nu a identificat clar documentul de călătorie cu care Nalan a intrat în ţară. Ea de la început a intrat cu un document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva pentru refugiaţi. Această reglementare este obligatorie pentru România (...) Din nefericire, autorităţile române s-au confruntat cu un caz neobişnuit şi a fost nevoie de intervenţia Interpol ca şi organizaţie internaţională. Secretariatul general al Interpol a luat decizia de a şterge cazul lui Nalan din baza de date. Această greşeală a costat-o pe clienta mea îndepărtarea de familie, privarea de libertate şi a costat-o rememorarea unor traume. Acest statut de refugiat, recunoscut de Regatul Belgiei, nu este un bilet de loterie, este un statut definitiv care se obţine şi în România", a spus avocatul Alin Speriuti Vlad. 

Avocatul a mai arătat că procesul de la Curtea de Apel Timişoara privind extrădarea activistei Nalan Oral are un termen formal pe 31 iulie, însă se aşteaptă ca acest proces să înceteze. 

"Curtea de Apel Timişoara ar trebui să se pronunţe pe 31 iulie asupra încetării cererii de extrădare şi să închidă acest dosar. Statutul de refugiat a fost obţinut de doamna Nalan în Belgia, în anul 2012. Ea beneficiază de protecţia internaţională acordată de statul belgian", a adăugat avocatul. 

Pe 8 iulie, Nalan Oral, cu cetăţenie turcă, dar având statutul de refugiat în Belgia, a fost reţinută la graniţa dintre România şi Ungaria, după ce vameşii români au constatat că pe numele femeii există un mandat Interpol de arestare, emis la cererea Turciei. Femeia are o condamnare de 30 de ani în Turcia pentru terorism. 

Ea venea din Ungaria şi se îndrepta spre Bulgaria, împreună cu fiica sa în vârsta de 10 ani şi cu un grup de prieteni. 

Ulterior, pe 11 iulie, Nalan a fost arestată preventiv în vederea extrădării în Turcia, însă pe 20 iulie Curtea de Apel Timişoara i-a revocat măsura arestării şi a decis eliberarea ei. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a făcut contestaţie, după care procurorii au anunţat marţi la instanţa supremă că retrag această contestaţie. 

Avocaţii activistei au declarat în presa din Belgia că Nalan Oral a fugit din Turcia după ce a fost condamnată la 30 de ani de închisoare pentru activităţi militante în favoarea drepturilor omului şi femeilor. Avocaţii mai spun că Nalan călătorea legal atunci când a fost reţinută în România, deoarece statutul de refugiat îi permite să se deplaseze în spaţiul Schengen. 

"În cazul în care se întoarce în Turcia, ea riscă să fie supusă persecuţiilor motivate de opiniile sale politice", a declarat avocatul Olivier Stein. 

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, susţine că Nalan Oral a fost condamnată de justiţia turcă, fiind acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă stângă. 

"Suntem surprinşi şi întristaţi să vedem că presa a numit-o pe această individă ca fiind activistă, pentru că ea are o condamnare din partea unei curţi din Turcia şi nu este relaţionată cu tentativa de puci, ci este un cu totul alt dosar. Este acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă stângă din Turcia", a spus ambasadorul Osman Koray Ertaş, în cadrul unui eveniment organizat la reşedinţa sa din Bucureşti, cu prilejul împlinirii unui an de la evenimentele din 15 iulie 2016. 

Ambasadorul a precizat că, în baza convenţiilor şi mecanismelor existente, Ministerul Justiţiei din Turcia aşteaptă să trimită documentele de extrădare părţii române şi, dacă justiţia română decide că este o cerere justificată, va acţiona ca atare.