Premium
Judecătorul de cameră preliminară de la ÎCCJ a restituit dosarul revolutiei procurorilor militari de la PÎCCJ- SPM pentru refacerea unor acte pe fondul unor vicii procedurale. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de procurori și de părțile civile din dosar.
Este vorba despre dosarul în care sunt vizați Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus. În octombrie 2020, acelaşi judecător a decis excluderea mai multor probe din dosar, Parchetul Militar având la dispoziţie un termen de cinci zile pentru a remedia neregularităţile din rechizitoriu şi pentru a comunica instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.
”Detalii soluţie:
1. Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sec?ia Parchetelor Militare, cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Iliescu Ion ?i gl. (rtr.) Rus Iosif, în sumă de câte 900 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Voican Voiculescu Gelu, în sumă de 1500 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, după cum urmează: Serni Viviana Carmen şi Groza Gheorghe (1parte) în sumă de câte 600 lei, Nedela Daniela (50 părţi), Faier Silviu Daniel, (52 părţi), Gherghin Aura, Maloş Letiţia Felicia (54 părţi), Constantin Irina Ioana, Iurea Patricia Cristina, Jitea Florentina, Ioan Daniela Mioara (55 părţi), Ciobanu Elena Elisa, Măciuceanu Zărnescu Ioana Ruxandra (56 părţi), Faier Dumitra, Ioan Ovidiu (58 părţi), Miclea Carmen (59 părţi), Micu Nicoleta (59 părţi), Poştoacă Veronica Cornelia, Toader Adina, Wurtz Claudia Clara (57 părţi), Bănică Mariana, Condurăţeanu Maria Roxana, Gheorghiţă Claudia, Mărculescu Loredana, Sima Madeleine (60 părţi), Mihai Mariana, Onilă Mariana, Ţonea Anabela, Toporaş Daniel (61 părţi), Mavhima Elena Viorica, Mihailovici Rose-Marie, Olteanu Niculae, Văle Maria Claudia (62 părţi), Ruşianu Felicia (64 părţi), Mihalcea Alexandru, Costea Camelia Rodica, Vergatti Cristina Narcisa (65 părţi), Vasile Mihaela (66 părţi), Radu Gabriel (67 părţi), Păunescu Elena (68 părţi) şi Osiceanu Nicolescu Emilia Louis (73 părţi) în sumă de câte 5.000 lei şi, Alimănescu Mihaela Ecaterina (74 părţi), Dobra Olguţa (77 părţi), Petcu Marian (78 părţi), Dancău Mariana, Radu Ingrid (80 părţi), Eremia Cristina Ecaterina (82 părţi), Aramă Iurie, Dulgheru Doina, Epure Daniela (83 părţi), Andrei Marian Viorel (85 părţi), Teodorescu Gabriela (87 părţi), Drăghici Emanuela Claudia (95 părţi), Sandu Iuliana (98 părţi) şi Dascălu Costel Adrian (104 părţi) în sumă de câte 6.000 lei, pentru persoanele vătămate, păr?ile civile şi succesorii acestora, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.
2. Respinge cererea formulată de persoana vătămată Nica Leon.
Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii pentru procuror, persoanele vătămate, păr?ile civile, păr?ile responsabile civilmente şi inculpaţi. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 21 mai 2021.”, se arată în minuta ședinței de judecată.
Reamintim că pe 9 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admisese unele excepţii ridicate de părţi în Dosarul Revoluţiei şi a constatat ”neregularitatea rechizitoriului”. De asemenea, au fost eliminate de la dosar unele probe şi declaraţii. Relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei Senatoriale au fost, de asemenea, scoase din dosar. Parchtul Militar trebuie să clarifice situaţia volumelor rechizitoriului şi să anunţe, în cinci zile, dacă menţine dispoziţiile de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
”Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de Asociaţia ”21 Decembrie 1989” în calitate de reprezentant al persoanelor vătămate Stancu George, Bancilă Elena, Balalau Adriana, succesorii părţii civile Vinersar Florin, respectiv Vinersar Elena Georgeta, Vinersar Silviu Alexandru şi Vinersar Mihai Sebastian, inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi gl. (rtr.) Rus Iosif”, a transmis, vineri, instanţa supremă.
De asemenea, magistraţii au ridicat excepţii din oficiu, respectiv:
1. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din data de 05 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare din perspectiva următoarelor aspecte:
- în ceea ce priveşte numărul total al volumelor de urmărire penală ce conţin probele relevate de parchet în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpaţilor atât sub aspectul laturii penale cât şi al laturii civile şi care, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;
- verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;
- descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu ţi gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea şi stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părţilor civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzaţiile aduse fiecărui inculpat din cauză;
- nelegalitatea ”depoziţiilor” persoanelor ascultate în faţa Comisiilor senatoriale şi care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpaţi în cauză;
- nelegalitatea administrării unor depoziţii de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;
- nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 - 31.12.1989, datate mai 1991. 2.
Constată că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanţei este de 2.995, iar parte din acestea conţin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menţionate de parchet.
Constată că dosarul nr. 200/P/2007 ce are în conţinut un număr de 234 volume de urmărire penală – incluzând şi volumul 163 bis, lipsă fiind volumul cu nr. 174 menţionat în adresa parchetului (renumerotate de instanţă de la nr. 2762 la nr. 2995) -, a fost ataşat prezentului dosar şi îl exclude din ansamblul probator.
3. Exclude din materialul de urmărire penală:
- actele intitulate”declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei Senatoriale;
- Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
- Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
- punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989; - documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N.;
- „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
- documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.
4. Exclude din materialul probator următoarele acte de urmărire penală:
- declaraţiile mai multor persoane vătămate:
- actele intitulate „declaraţii martor” sau „declaraţii” (formular tipizat sau olografe) de la filele 18, 22-24, 29-34, 36, 106, 238, vol. 1506, plicul ce conţine menţiunea „glonţ extras din maşina d-nului Secu Alexandru cu antetul R.S.R. – M.A.I.”, fila 41 din vol. 1506, actele intitulate „declaraţii” (olografe sau formular tipizat) de la filele 9-12, 23-36, 102-103, 120-124,141-142,143-149, vol. 1507, actele intitulate „declaraţii” (olografe) - filele 21-24, vol. 1508;
- declaraţiile de persoane vătămate/părţi civile şi succesori ai acestora faţă de care, prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a solicitat redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în ceea ce priveşte soluţia de clasare dată în legătură cu plângerile formulate de mai multe persoane (pct.2 din rechizitoriu), confirmată prin încheierea nr. 443 din 27 noiembrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, în dosarul nr. 2705/1/2019;
- procesul verbal şi declaraţia persoanei vătămate Dragovei Ion, ambele din data de 27 iunie 2018 (filele 102-108, vol. 1907), procesul verbal şi declaraţia părţii civile Fecioru Ştefan, ambele din data de 8 august 2018, (filele 121-123 vol. 1908), procesul verbal şi declaraţia persoanei vătămate Gorgoş Ion, ambele din data de 8 august 2018 (filele 136-138 vol. 1908), procesul verbal şi declaraţia de martor a numitei Niţă Florica (filele 92-93, vol. 1910), procesul verbal şi declaraţia persoanei vătămate Panac Daniela Elena, ambele din data de 3 iulie 2018 (filele 68- 70, vol. 1910), declaraţia părţii civile Dănilă Felicia (filele 12-16, vol. 1906), procesul verbal şi declaraţia de martor a numitului Ciola Hugo Armand din 23 iulie 2018 (filele 110-112, vol. 1906).
5. Ia act că multe dintre părţi au renunţat la cererile şi excepţiile formulate în cauză.
”Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiei Parchetelor Militare, pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor, ori solicită restituirea cauzei”, mai arăta instanţa la acea vreme.
Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul "Praga 1968", dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
"Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român", precizau procurorii.
Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei "psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
"Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12,00)", menţionau procurorii militari.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
"Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor", susţineau procurorii.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
"La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României", precizau anchetatorii.
