Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit luni, 29 iunie 2026, la Palatul Cotroceni, într-o ședință condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă discutată a fost pregătirea obiectivelor României pentru Summitul NATO care va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea NATO este considerată una „deosebit de importantă” pentru viitorul Alianței, într-un context internațional marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global.
România vrea reconfirmarea profilului de aliat de încredere
În cadrul ședinței CSAT, autoritățile au analizat mizele României la Summitul NATO de la Ankara, printre care reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică.
Administrația Prezidențială arată că Summitul va fi un prilej pentru prezentarea progreselor făcute de România în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, dar și în domeniul industriei de apărare.
De asemenea, România va pune accent pe valorificarea inițiativelor dedicate industriei de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și la nivelul Uniunii Europene. Pe agenda obiectivelor se află și eforturile României în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre.
Marea Neagră, readusă în atenția aliaților
Un punct central al poziției României la Summitul NATO va fi situația complicată din regiunea Mării Negre. Administrația Prezidențială subliniază că România va readuce în atenția aliaților, la cel mai înalt nivel, consecințele agresiunii ruse asupra regiunii și asupra țării noastre.
Comunicatul face referire inclusiv la incidentele cu drone, care au afectat indirect România în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”, transmite Administrația Prezidențială.
La finalul discuțiilor, membrii CSAT au aprobat obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara.
Peste 5.300 de militari și civili ai Armatei, disponibili pentru misiuni externe în 2027
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2027.
Armata Română va asigura un efectiv de 5.358 de militari și civili pentru aceste misiuni și operații. Dintre aceștia, 2.786 vor participa efectiv la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.
Alți 1.801 militari se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi incluși în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa, la rândul său, în anul 2027, cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului României, iar 2.565 se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.
România cere suplimentarea contribuției la grupul de deminare din Marea Neagră
Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției României la Mine Countermeasures Black Sea Task Group, cunoscut ca MCM BLACK SEA.
Potrivit Administrației Prezidențiale, inițiativa este considerată strategică pentru garantarea libertății de navigație și a securității economice și militare în Marea Neagră. Suplimentarea contribuției este avută în vedere pentru ca România să poată asigura comanda acestei structuri în anul 2027.
MCM BLACK SEA a fost constituit în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria și este prezentat de Administrația Prezidențială drept o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre.
Proiectul are ca obiectiv menținerea siguranței traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă.
Situația ROMATSA, analizată în CSAT
Un alt subiect important discutat în ședința CSAT a fost situația ROMATSA, furnizorul unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.
Administrația Prezidențială amintește că, în luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană. Decizia a venit în urma unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian, care acuză compania de discriminare la angajare.
Potrivit comunicatului, decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.
Administrația Prezidențială avertizează însă că o eventuală suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale. O asemenea situație ar putea duce la degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și la perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic.
Guvernul, mandatat să identifice soluții
În comunicatul transmis după ședința CSAT se arată că un blocaj operațional la ROMATSA ar putea forța rerutarea unor coridoare de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică.
Administrația Prezidențială susține că un asemenea scenariu ar afecta credibilitatea României ca furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.
În plan intern, blocarea managementului traficului aerian ar putea afecta transportul comercial, cargo și de urgență, cu prejudicii economice și cu riscuri pentru lanțurile strategice de aprovizionare.
În acest context, membrii CSAT au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice competente, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian.
Administrația Prezidențială mai precizează că, în cadrul ședinței, au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
Comentează