Premium
Consilierul șefului Biroului Președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a scris luni pe Twitter că este nevoie de instituirea unei zone demilitarizate pe teritoriul Rusiei, în cadrul unei soluţii post-conflict.
„Cheia reglementării post-război ar trebui să fie stabilirea unor garanții pentru a preveni repetarea agresiunii în viitor. Pentru a asigura o securitate reală pentru locuitorii din regiunile Harkov, Cernihiv, Sumy, Zaporizhzhia, Lugansk și Donețk și pentru a-i proteja de bombardamente, va fi necesară introducerea unei zone de demilitarizare de 100-120 km pe teritoriul Belgorod, Bryansk, Kursk, şi republicile Rostov. Probabil cu un contingent de control internațional obligatoriu în primă fază”, a transmis oficialul ucrainean.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni instituirea unei zone demilitarizate cu o lăţime de 100-120 de kilometri în interiorul Rusiei, de-a lungul frontierei ruso-ucrainene, în cadrul unei posibile soluţii post-conflict, transmite Reuters.
O astfel de zonă ar fi necesară pentru a proteja regiunile ucrainene de bombardamentele ruseşti, a motivat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, într-un mesaj pe Twitter.
"O temă esenţială a unei soluţii post-conflict trebuie să fie stabilirea unor garanţii care să împiedice reluarea agresiunii (ruse) în viitor", a adăugat el. Pentru garantarea siguranţei cetăţenilor din mai multe regiuni frontaliere ucrainene, a continuat consilierul prezidenţial ucrainean, "va fi necesară introducerea unei zone demilitarizate de 100-120 de kilometri pe teritoriul republicilor (ruse) Belgorod, Briansk, Kursk şi Rostov".
Referirea la acestea ca "republici" ruse, ele fiind de fapt regiuni, pare a fi o aluzie la modul în care Moscova prezintă drept "republici" provinciile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, pe care le-a anexat deşi le controlează militar doar parţial în urma războiului lansat de Rusia în februarie 2022.
Mihailo Podoliak a mai scris în mesajul său că în respectiva "zonă demilitarizată" ar trebui să fie dislocat iniţial un contingent de trupe internaţionale.
Dar şi Rusia se plânge de bombardamente şi incursiuni armate ucrainene pe teritoriu său în zona de graniţă. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a declarat luni că numai în ultimele 24 de ore au avut loc peste 300 de atacuri ucrainene cu artilerie, mortiere şi drone.
La rândul său, şeful unităţii paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a cerut Moscovei crearea unei fâşii de securitate cu o lăţime de 30 de kilometri pe teritoriul rus de-a lungul frontierei ucrainene, precum şi a unor unităţi paramilitare locale pentru a proteja regiunile limitrofe ruse de atacurile ucrainene. Potrivit lui Prigojin, armata rusă nu dispune de trupe suficiente pentru a proteja graniţa cu Ucraina, ce numai în regiunea Belgorod are o lungime de 540 de kilometri, şi ar fi necesare în această regiune 33 de divizii cu aproape 200.000 de luptători pentru a garanta securitatea frontierei.
The key topic of the post-war settlement should be the establishment of safeguards to prevent a recurrence of aggression in the future. To ensure real security for residents of Kharkiv, Chernihiv, Sumy, Zaporizhzhia, Luhansk, and Donetsk regions and protect them from shelling, it…
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 29, 2023
