Alexandre Benalla neagă că ar fi fost garda de corp a lui Macron

Fostul colaborator al preşedinţiei franceze Alexandre Benalla, aflat la originea celei mai grave crize politice cu care s-a confruntat până acum preşedintele Emmanuel Macron, a negat că ar fi fost vreodată garda de corp a şefului statului, într-o audiere desfăşurată miercuri în comisia de anchetă a Senatului, relatează AFP preluată de Agerpres.

Senatorii urmăresc în special să stabilească dacă Benalla, văzut frecvent alături de Macron în deplasările sale, a avut vreo funcţie de protecţie personală a acestuia, pe fondul scandalului izbucnit după ce ar fi fost filmat molestând doi manifestanţi de 1 mai la Paris.

La 18 iulie, cotidianul Le Monde dezvăluia că tânărul cu barbă şi purtând pe cap o cască a forţelor de ordine, filmat în timp ce agresa doi manifestanţi la respectivul protest antiguvernamental, era un apropiat colaborator al preşedintelui Macron.

Patru zile mai târziu, Alexandre Benalla a fost inculpat pentru violenţe, dar au continuat să curgă dezvăluirile şi întrebările privind statutul său la Elysee, rolul său pe lângă preşedinte sau presupusele avantaje de care ar fi beneficiat - permis de port-armă, paşaport diplomatic, cazare etc.

Senatorii au denunţat o "disfuncţie" a serviciilor de stat, misiunea de protecţie personală a preşedintelui fiind rezervată unităţilor de elită ale poliţiei şi jandarmeriei.

Benalla a insistat în ce-l priveşte că nu a fost "nici poliţist, nici gardă de corp a preşedintelui republicii", afirmând că a fost "recrutat cu statutul de responsabil de misiune", "adică nivelul cel mai jos din cabinetul preşedintelui".

El a mai declarat că dispunea de permis de port-armă pentru "securitatea (sa) personală" şi "fără legătură cu securitatea preşedintelui republicii".

Audierea fostului colaborator al lui Macron a generat vii tensiuni între Senat şi executiv, iar ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, a invocat în repetate rânduri principiul separării puterilor în stat, susţinând că lucrările comisiei de anchetă nu trebuie să afecteze ancheta ministerului public.

"Avem să-i punem numeroase întrebări, independent de ceea ce ţine strict de justiţie", "ceea ce ne interesează este funcţionarea statului", a replicat coraportorul comisiei Jean Pierre Sueur (socialist). "Vom fi vigilenţi în ce priveşte separarea puterilor între legislativ şi judiciar, ca şi între executiv şi legislativ", a dat asigurări acesta, în condiţiile în care Christophe Castaner, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul şi lider al partidului prezidenţial LREM (La Republique en Marche) a avertizat că o comisie de anchetă care ar urmări "să-şi aroge prerogativa de destituire" a şefului statului "ar comite o încălcare a Constituţiei".

Potrivit revistei L'Obs (Le Nouvel Observateur), Emmanuel Macron - aflat în scădere în sondaje - l-ar fi sunat marţi pe preşedintele Senatului Gerard Larcher (LR, republicani), pentru a-i cere să garanteze echilibrul instituţional, în măsura în care în opinia sa comisia senatorială privind cazul Benalla se îndepărtează de acest echilibru.