Premium
Statele grupului G5 din Sahel - Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger - au pus duminică bazele unei forţe comune antiteroriste de circa 5000 de militari, transmit agenţiile internaţionale de presă. Fiecare ţară participantă va aloca în acest scop 10 milioane de euro, Uniunea Europeană s-a angajat să contribuie cu 50 de milioane de euro, iar efectivele urmează să fie dublate ulterior, precizează AFP.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a participat la summitul ţărilor din zona subsahariană, a promis sprijinul Franţei pentru proiect. "Va depinde de dumneavoastră şi de armatele statelor dumneavoastră să convingeţi că G5 poate fi eficace, cu respectarea convenţiilor umanitare. Rezultatele trebuie să apară pentru a-i convinge pe partenerii noştri", le-a spus Macron omologilor săi Roch Marc Christian Kabore din Burkina Faso, Idriss Deby Itno din Ciad, Ibrahim Boubacar Keita din Mali, Mohamed Ould Abdelaziz din Mauritania şi Mahamadou Issoufou din Niger.
Citește și: UPDATE: ATAC ARMAT Mai multe victime după un schimb de focuri în Suedia/FOTO
Forţa G5, care va fi desfăşurată într-o primă etapă în zona unde se învecinează Mali, Burkina Faso şi Niger, se va alătura operaţiunii franceze Barkhane împotriva jihadiştilor în Sahel şi Misiunii ONU în Mali (MINUSMA).
Ideea unei forţe regionale, susţinută de Paris, a fost relansată pe 6 februarie, cu ocazia unui summit la Bamako.
Sâmbătă seara, ministrul de externe malian, Abdoulaye Diop, a menţionat un buget total de 450 de milioane de dolari.
În ce priveşte cele 50 de milioane, Parisu contează mai ales pe Germania, Olanda şi Belgia, sperând, conform preşedinţiei franceze, pe un sprijin concret al SUA, prezente militar în regiune în special cu drone ce au baza în Niger.
Într-un nou gest de sfidare, principala alianţă jihadistă din Sahel, intitulată Nosrat al-Islam Wal Mouslimine (Grupul de sprijin al islamului şi musulmanilor), având legături cu Al-Qaida, a difuzat sâmbătă, în preziua summitului de la Bamako, o înregistrare video în care sunt arătaţi şase cetăţeni străini răpiţi în Mali şi în Burkina Faso între 2011 şi 2017, printre care şi românul Iulian Gherguţ.
Citește și: Marea Britanie, decizie DRASTICĂ în urma Brexitului: Din ce convenție s-a RETRAS
Din alianţă fac parte şi organizaţii jihadiste care au controlat nordul statului Mali timp de aproape zece luni, în urma unei rebeliuni tuarege, în martie-aprilie 2012.
Islamiştii radicali au fost ulterior alungaţi din această vastă regiune şi în mare parte dispersaţi de o operaţiune militară internaţională lansată în ianuarie 2013 şi care continuă, anunță Agerpres.
Zone întregi scapă însă şi acum controlului forţelor armate din Mali şi externe, vizate cu regularitate de atacuri jihadiste. Concentrate anterior în nord, aceste atacuri s-au extins de la începutul lui 2015 spre centrul, apoi în sudul ţării.
