Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reacționează la afirmațiile făcute în Parlament de Andrea Chiș, propusă pentru funcția de ministru al Justiției în Guvernul Siegfried Mureșan, și prezintă primele date concrete privind aplicarea mecanismului de normare a activității instanțelor. Cifrele invocate de magistrat arată că, după primele două săptămâni, 94,3% dintre dosarele nou intrate au fost preluate pentru repartizare, în contradicție cu imaginea prezentată la audiere potrivit căreia CSM ar urmări ca majoritatea dosarelor să fie ținute în afara repartizării aleatorii.
Reacția lui Ene vine după audierea de marți, 29 septembrie, când Andrea Chiș, fost membru al CSM și propunerea pentru portofoliul Justiției, a criticat actualul mecanism de gestionare a activității instanțelor și a susținut inclusiv necesitatea unei intervenții legislative care să împiedice „blocarea cauzelor de la repartizarea aleatorie”. Chiș a primit aviz negativ din partea comisiilor parlamentare, cu 65 de voturi împotriva avizării favorabile și 42 pentru.
Alin Ene: 94,3% dintre dosarele nou înregistrate au fost preluate
Sub titlul „FACT CHECK”, Alin Ene afirmă că a decis să verifice prin cifre situația reală, după ce a auzit afirmațiile făcute în timpul audierii din Parlament.
„Auzind ieri la audierea ministrului propus pentru Justiție că prin normare CSM dorește ca majoritatea dosarelor să fie omise o perioadă de la repartizarea aleatorie, am considerat că ar fi util să vedem, cu cifre, care este situația reală la zi”, scrie membrul CSM.
Potrivit datelor prezentate de acesta, după două săptămâni de aplicare a procedurii de gestionare a activității instanțelor, cunoscută public drept „normarea” muncii judecătorilor, rata medie de preluare este de 94,3%, raportată la 107.469 de dosare nou înregistrate.
„Avem 46 instanțe cu grad de preluare de 100%, dar și instanța cu cel mai mic grad de preluare - Judecătoria Gheorgheni, cu 55%. De ce? Pentru că la Judecătoria Gheorgheni sunt doar 2 judecători în activitate din schema de 4”, explică Alin Ene.
Magistratul oferă și exemplul Tribunalului Galați, unde există dosare rămase temporar în registru, dar pune situația în legătură directă cu deficitul sever de personal.
„Avem instanțe fără niciun dosar nerepartizat, dar și instanțe precum Tribunalul Galați, cu 78 de dosare în registru. De ce? Pentru că la Tribunalul Galați sunt doar 12 judecători în activitate, dintr-o schemă de 40”, arată judecătorul.
Ce prevede, de fapt, mecanismul CSM
Datele prezentate de Ene sunt concordante cu mecanismul descris oficial de CSM. Procedura, aplicabilă din 15 septembrie 2026, corelează fluxul dosarelor nou înregistrate cu capacitatea efectivă de procesare a fiecărei instanțe. În situația în care numărul cauzelor depășește capacitatea disponibilă într-o anumită categorie, repartizarea unor dosare poate avea loc ulterior. CSM precizează însă că mecanismul păstrează regulile repartizării aleatorii, iar anumite categorii prioritare sunt repartizate la momentul înregistrării.
Mai mult, sistemul nici măcar nu pornește direct de la norma integrală avută în vedere de CSM. Aplicarea este etapizată: în perioada 15 septembrie 2026 - 14 septembrie 2027 capacitatea este stabilită la 200% din nivelul de referință, urmând să coboare la 150% în anul următor și să ajungă la nivelul integral de referință abia din 15 septembrie 2028.
Mecanismul a fost aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 1642 din 9 iulie 2026 și modificat prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026. CSM justificase încă de la începutul anului necesitatea unei asemenea intervenții prin volumul foarte mare de cauze și deficitul de personal. În februarie, Consiliul indica un deficit la nivel național de aproximativ 810 judecători.
Ene: procedura îi protejează și pe justițiabili, și instanțele supraîncărcate
În interpretarea lui Alin Ene, cifrele de după primele două săptămâni arată că mecanismul nu produce o blocare generalizată a repartizării, ci expune mai clar instanțele în care deficitul de personal a ajuns la niveluri critice.
„Tranziția etapizată către norma europeană asigură o dublă protecție: pe de o parte sunt protejați justițiabilii, fiind evitată creșterea intempestivă a duratei de soluționare a cauzelor; pe de altă parte, sunt protejate instanțele foarte încărcate, stabilindu-se aceeași limită maximă de preluare a dosarelor la nivel național, astfel încât și calitatea actului de justiție să poată fi aceeași, indiferent de instanță”, afirmă Ene.
Membrul CSM subliniază că normarea este doar una dintre măsurile considerate necesare pentru rezolvarea problemelor din sistem.
„Prezenta procedură este doar un prim pas către o justiție mai rapidă și de calitate, pentru justițiabil. Următorii pași sunt intervenția legislativă pentru degrevarea instanțelor de judecată și actualizarea schemelor de personal”, precizează acesta.
CSM a anunțat oficial încă din 2 februarie că a transmis Ministerului Justiției propuneri legislative de degrevare a instanțelor, inclusiv scoaterea anumitor categorii de cauze din competența instanțelor judecătorești.
Mesaj pentru viitorul Guvern și o întrebare directă pentru Chiș
Ene susține că propunerile necesare pentru următoarele etape au fost deja transmise Executivului, însă contextul politic nu a permis până acum avansarea acestora.
„Pentru ambii pași, CSM a transmis deja către guvern propuneri concrete, încă din luna februarie a acestui an. Nu s-a întâmplat încă nimic, dar e drept că nici n-a mai existat un guvern cu puteri depline. Sperăm că viitorul guvern al României va fi unul deschis la dialog și dispus la a conlucra pentru asigurarea unui act de justiție de calitate pentru cetățeni”, afirmă judecătorul.
Postarea se încheie cu o replică directă la adresa Andreei Chiș și la modul în care aceasta a prezentat în Parlament mecanismul adoptat de CSM:
„Până atunci, rămâne o întrebare: când ministrul propus pentru Justiție spune că CSM dorește ca majoritatea dosarelor să fie omise de la repartizare, este dezinformare sau doar necunoaștere?”
Andrea Chiș s-a pronunțat public și înaintea audierii împotriva actualului sistem, arătând că una dintre măsurile pe care le-ar susține ca ministru ar fi „interzicerea prin lege a blocării cauzelor de la repartizarea aleatorie, așa cum dorește Secția pentru judecători a CSM”.
Comentează