Ambasadorul Franţei în Belarus a părăsit ţara la solicitarea guvernului de la Minsk

Ambasadorul Franţei în Belarus, Nicolas de Bouillane de Lacoste, a părăsit ţara după ce guvernul de la Minsk i-a cerut să facă acest lucru până luni, a indicat duminică ambasada sa, notează AFP preluat de agerpres.

"Ambasadorul Nicolas de Lacoste a părăsit Belarusul" duminică, a declarat o purtătoare de cuvânt a ambasadei.

Ea nu a explicat motivul invocat de Ministerul Afacerilor Externe din Belarus pentru a cere plecarea ambasadorului.

Dar, potrivit presei din Belarus, ambasadorul a fost expulzat pentru că nu şi-a prezentat niciodată scrisorile de acreditare preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Într-un mesaj de pe site-ul său, Ambasada Franţei în Belarus a indicat că diplomatul i-a prezentat, la 8 decembrie 2020, "copia figurativă a acreditărilor sale" ministrului de externe Vladimir Makei.

"Ministerul belarus al Afacerilor Externe i-a cerut ambasadorului să plece înainte de 18 octombrie", a precizat purtătoarea de cuvânt.

"El şi-a luat la revedere de la personalul ambasadei şi a trimis un mesaj video poporului din Belarus, care va apărea luni pe site-ul ambasadei", a mai spus ea.

Franţa, la fel ca alte ţări ale Uniunii Europene, nu a recunoscut rezultatele alegerilor prezidenţiale din august 2020, care i-au acordat al şaselea mandat lui Aleksandr Lukaşenko şi au declanşat mai multe luni manifestaţii în masă şi fără precedent în această fostă republică sovietică, aliată a Rusiei lui Vladimir Putin.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat o serie de sancţiuni împotriva regimului belarus după represiunea împotriva opozanţilor lui Aleksandr Lukaşenko.

Dar liderul în vârstă de 67 de ani, care acuză guvernele occidentale că au instigat manifestaţiile în speranţa de a provoca o revoluţie, rezistă sancţiunilor deocamdată, cu sprijin şi credite de la Moscova.

Belarusul a rupt recent legăturile cu alţi interlocutori occidentali.

În martie, a expulzat tot personalul ambasadei Letoniei, inclusiv ambasadorul, deoarece autorităţile de la Riga au folosit drapelul opoziţiei din Belarus la un campionat de hochei pe gheaţă.

În august, Minskul şi-a retras acordul pentru numirea ambasadoarei americane Julie Fisher, care fusese confirmată în decembrie ca primul trimis al Statelor Unite, după 2008, în această fostă republică sovietică.

De atunci, regimul a reuşit să pună capăt manifestaţiilor, să închidă sute de opozanţi şi să închidă zeci de media şi ONG-uri. Liderii opoziţiei au fost toţi închişi sau forţaţi la exil.

Luna trecută, un tribunal din Belarus a condamnat-o pe una din principalele figuri ale opoziţiei, Maria Kolesnikova, la 11 ani de închisoare.

Ea este singurul lider al protestelor de anul trecut - care uneori au reunit sute de mii de persoane - aflată încă în ţară.

Svetlana Tihanovskaia, pe care opoziţia şi occidentalii o consideră ca învingătoare la prezidenţiale în faţa lui Aleksandr Lukaşenko, este în exil în Lituania vecină.

În anul care a urmat după alegeri, ea a mobilizat marii lideri ai lumii, îndemnând comunitatea internaţională să facă presiuni pentru noi alegeri prezidenţiale în Belarus.