Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Francois Saint-Paul, declara ca pentru prevenirea dificultatilor aparute în procesul de vot din afara granitelor poate fi regândit cadrul legislativ.
''Am vazut, ca toti românii, dificultatile aparute în procesul electoral din 2014 si cred ca este important sa ne gândim ce putem face pe viitor pentru ca aceste dificultati sa nu se mai produca. Acest lucru ma intereseaza si cred ca sunt lucruri care pot fi facute în doua domenii: pe de o parte sa regândim cadrul legislativ, însasi legislatia, subiectul listelor electorale pentru alegatorii din strainatate si, pe de alta parte, subiectul legat de organizare si de mijloacele utilizate'', spune ambasadorul.
AGERPRES: Domnule ambasador, în România în acest moment exista o dezbatere privitoare la votul electronic, dupa ce s-a întâmplat la alegerile de la noi. Este un domeniu în care aveti o anumita experienta. Cum vi se pare acest sistem de vot? Ce avantaje, ce dezavantaje are?
Francois Saint-Paul: Efectiv, vorbim foarte mult despre votul electronic si o facem atunci când simtim ca a existat o dificultate în privinta votului, cu scopul de a facilita votul alegatorilor. În Franta, noi am utilizat votul electronic pentru alegerile legislative din 2012 si pentru alegerile legislative partiale din 2013. Este un sistem atragator pentru alegator, pentru ca, atunci când au optiunea votului electronic, în jur de doua treimi din alegatori prefera sa utilizeze votul electronic decât sa se deplaseze si sa voteze la urne. Totusi, este un sistem complex, un sistem greu de implementat, un sistem care necesita ca si conditie prealabila existenta unei liste electorale.
Pe scurt, dincolo de simplitate, este un sistem care necesita multa pregatire, facuta cu profesionalism. Asadar, cred ca trebuie mai întâi sa ne gândim, la modul global, la ce poate fi facut pentru ca dificultatile care au fost întâmpinate în organizarea votului pentru românii din strainatate sa nu se mai repete, dar votul electronic este o modalitate, printre altele, si trebuie, de asemenea, luate în calcul toate constrângerile organizatorice, care nu sunt putine.
Acest sistem de vot poate fi fraudat mai usor decât votul normal, sistemul normal de vot?
În mod normal, atunci când votul electronic este foarte bine facut, foarte bine organizat, cu toate componentele de control, este un vot care nu permite frauda. Dar asta presupune o organizare care este foarte complicata. Asadar si acest aspect face parte din lucrurile care trebuie examinate: faptul ca este o munca dificila.
Ati fost director al Directiei pentru francezii din strainatate si pentru administratia consulara si ati gestionat din aceasta functie alegerile legislative din 2012. Ce ne puteti spune despre experienta franceza în organizarea alegerilor peste hotare?
Este nevoie de mult profesionalism si organizare. Noi pregatim listele electorale, cu unul pâna la doi ani înainte de operatiunile de vot. Apoi vine întreaga derulare a operatiunilor de vot. Am avut peste 750 de birouri de vot. Pe scurt, este vorba de o întreaga mobilizare si organizare cu resurse umane si resurse financiare. Cred ca în derularea oricarui tip de alegeri avem un cadru legislativ, dar avem si felul în care punem în aplicare acest cadru legislativ si trebuie sa avem în vedere toate acestea. În orice caz, în Franta este un exercitiu extrem de greu, de complicat, pe care îl punem în aplicare prin toate mijloacele necesare.
Experienta franceza în organizarea alegerilor peste hotare constituie si subiectul unui seminar pe care îl veti organiza vineri. Ne puteti da mai multe detalii despre acest seminar? Cum va fi, cum v-a venit ideea?
Ideea de a organiza acest seminar, în parteneriat cu CEREFREA, ne-a venit, evident, dupa alegerile prezidentiale din România si aceasta idee este de a împartasi experienta noastra, cum sunt organizate, care sunt avantajele, dar si dificultatile organizarii alegerilor dupa sistemul francez, deoarece noi organizam alegerile în consulate. Deci, este vorba de împartasirea unei experiente, nu spun ca sistemul francez ar fi un sistem simplu sau perfect, dar este un schimb de experienta pe care noi îl dorim între experti, între toate persoanele care sunt vizate de aceasta chestiune din România si expertii care vor veni din Franta pentru acest subiect.
Acest seminar îl organizam alaturi de CEREFREA si as vrea sa îi multumesc si sa subliniez importanta domnului prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA, care ne ajuta în organizarea acestui seminar care va fi, cred eu, foarte util pentru a dezbate aceasta chestiune a votului în strainatate.
Vorbim despre modul de organizare a alegerilor în strainatate. Ce diferenta este între sistemul românesc si sistemul francez?
Mai întâi cred ca este o prima mare diferenta în faptul ca în Franta, pentru a putea vota, trebuie sa fi înscris pe o lista electorala si, deci, acest sistem de liste electorale exista si în strainatate. Fiecare consul mentine actualizata lista electorala consulara. Este o munca minutioasa, este o munca facuta pe tot parcursul anului. Pe data de 31 decembrie a fiecarui an se închide aceasta lista electorala care va fi folosita pentru alegerile din anul urmator. Aceasta ar fi prima diferenta. A doua diferenta este, poate, în acelasi timp, o diferenta legata de organizare si de mijloacele utilizate. Din acest punct de vedere as zice ca poate noi avem o organizare mai ampla, mai lunga, mai dificila si care începe mai din timp. Deci, avem în acelasi timp chestiunea listelor electorale si cea legata de mijloacele utilizate.
Ati spus ca exista o lista electorala în Franta, pentru francezii din strainatate, dar ce facem cu situatii în care exista turisti? Acestia sunt înscrisi si ei sau pur si simplu exista si liste suplimentare în strainatate pentru oamenii care se afla în trecere?
În Franta nu exista liste electorale suplimentare. Pot exista cazuri când, în mod exceptional, o persoana ar fi trebuit sa fie înscrisa pe lista electorala, dar din cauza unei erori administrative aceasta persoana nu se regaseste pe lista. În acest caz, un judecator pronunta imediat o decizie de înscriere pe lista electorala.
Spre deosebire de România, în Franta nu exista sistemul în care, de exemplu, un turist care ar fi înscris pe o lista electorala la Paris si care, facând o deplasare la New York, ar decide sa voteze la New York. În sistemul francez, acest lucru nu este posibil. Fiecare consulat închide lista electorala la data de 31 decembrie în fiecare an, iar aceasta lista va fi utilizata anul urmator.
Care este rata de participare la vot a francezilor din strainatate?
Ca rata de participare, pentru alegerile prezidentiale, avem 40% si pentru alegerile legislative - 20%. Exista si cazul în care pe listele noastre electorale pot sa figureze si persoane care nu mai locuiesc în strainatate. Dar în strainatate avem o rata de participare mult mai slaba decât cea din Franta.
Ce parere aveti despre modul în care s-au organizat alegerile în afara granitelor în România? Stiti ca a fost un întreg scandal, o întreaga discutie pe acest subiect.
Am vazut, ca toti românii, dificultatile aparute în procesul electoral din 2014 si cred ca este important sa ne gândim ce putem face pe viitor pentru ca aceste dificultati sa nu se mai produca. Acest lucru ma intereseaza si cred ca sunt lucruri care pot fi facute în doua domenii: pe de o parte sa regândim cadrul legislativ, însasi legislatia, subiectul listelor electorale pentru alegatorii din strainatate si pe de alta parte subiectul legat de organizare si de mijloacele utilizate. Aveam de la alegerile legislative o lista electorala a alegatorilor din strainatate de 1.200.000 de persoane. La alegerile prezidentiale am avut o rata de participare de 40% si la legislative de 20% si am avut 750 birouri de vot.
Cum s-au vazut la Paris alegerile prezidentiale din România? Cum s-a vazut campania electorala si cum este perceput noul presedinte Klaus Iohannis în mediile politice de la Paris?
Francezii au urmarit campania electorala, au fost putin surprinsi de dificultatile întâmpinate în timpul procesului de vot, dar mai întâi de toate francezii au vazut aceste alegeri ca un important moment democratic într-o tara democratica. Si exista un nou presedinte care, evident, în Franta, ca si pretutindeni în lume, cred, suscita un mare interes. Si noul presedinte este o personalitate pe care francezii sunt dornici sa o descopere.
Comentează