Premium
O eventuală agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi economiei mondiale, a avertizat secretarul de stat american Antony Blinken într-o convorbire telefonică, joi, cu omologul său chinez Wang Yi, care a invitat părţile la calm, potrivit AFP şi Reuters, anunță Agerpres.
"Secretarul Blinken a subliniat riscurile mondiale pentru securitate şi economie care ar decurge dintr-o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei şi a menţionat că detensionarea şi diplomaţia reprezintă calea responsabilă de urmat", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în urma apelului telefonic între Blinken şi omologul său chinez Wang Yi.
Referitor la Ucraina, şeful diplomaţiei chineze - a cărui ţară va găzdui la începutul lunii februarie Jocurile Olimpice de Iarnă, ce sunt boicotate de SUA - a apărat joi "preocupările rezonabile" ale Rusiei pentru securitatea sa, notează AFP.
Wang Yi a subliniat că toate părţile implicate în problema legată de Ucraina trebuie să-şi păstreze calmul şi să se abţină de la acţiuni de natură să amplifice tensiunea şi să exacerbeze criza, potrivit Reuters.
"Lansăm tuturor părţilor un apel la calm, să se abţină de la creşterea tensiunilor şi de la escaladarea crizei", a declarat Wang, potrivit unui comunicat difuzat de Ministerul de Externe chinez.
Wang a apreciat că "preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate trebuie luate în serios şi să primească o rezolvare".
Fără a numi explicit NATO, ministrul de externe chinez a declarat că "securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare".
Securitatea unei ţări nu poate să se facă în detrimentul securităţii altor ţări, iar securitatea regională nu poate fi garantată prin întărirea sau chiar extinderea blocurilor militare, i-a transmis ministrul de externe chinez omologului său american, potrivit Reuters.
Washingtonul şi aliaţii săi europeni acuză Moscova de pregătirea unei invazii în Ucraina, după comasarea a peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontierele statului vecin.
Rusia dezminte orice intenţie belicoasă, dar cere NATO să se angajeze să refuze aderarea Ucrainei la Alianţă, cerere respinsă de Occident, precum şi retragerea trupelor şi armamentului NATO din Europa de Est pe aliniamentele de până în 1997.
SUA şi NATO au respins aceste solicitări, dar s-au declarat pregătite să discute astfel de teme precum controlul armelor şi măsuri de consolidare a încrederii.
Washingtonul a avertizat Moscova împotriva unei invazii în Ucraina, îndemnând cele două ţări să revină la un set de pacte cunoscute ca Acordurile de la Minsk I şi Minsk II, semnate în 2014 şi, respectiv, 2015 pentru a pune capăt conflictului cu rebelii separatişti din estul Ucrainei.
Dar o serie de măsuri politice şi militare stabilite prin Acordurile de la Minsk II nu au fost puse în practică, Rusia insistând că nu este parte a conflictului şi deci nu se află sub incidenţa prevederilor acestui pact, a cărui implementare o cere doar Kievului, pe care îl îndeamnă să discute direct cu rebelii separatişti, ceea ce a dus la blocaj.
