Statele Unite îşi consolidează prezenţa militară în Orientul Mijlociu, pe fondul evenimentelor recente din Iran, au relatat joi media americane, care citează oficialităţi militare. Publicaţia The New York Times, care citează două oficialităţi americane, a scris că portavionul USS Abraham Lincoln şi mai multe nave de escortare se mută din Marea Chinei de Sud către Orientul Mijlociu, unde ar urma să ajungă în aproximativ o săptămână. De asemenea, urmează să fie desfăşurate arme şi echipament defensiv suplimentar şi ar putea fi trimise şi avioane de vânătoare, informează Agerpres.
La rândul său, website-ul de ştiri americane Axios a informat că portavionul USS Abraham Lincoln se îndreaptă spre regiunea Orientului Mijlociu. Pentagonul nu a confirmat deocamdată informaţia.
Canalul de televiziune Fox News, care citează surse militare, a relatat că cel puţin un portavion american este trimis în Orientul Mijlociu, deşi nu a precizat numele.
Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări că SUA vor acţiona ''într-o manieră foarte puternică'' dacă autorităţile iraniene vor începe să execute persoane arestate în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale începute la finalul lui decembrie în Iran. Revoltele au început la Teheran pe 28 decembrie, când comercianţii au ieşit în stradă din cauza creşterii preţurilor şi a deprecierii monedei naţionale, şi ulterior s-au extins rapid în numeroase oraşe din ţară.
Pe de altă parte, SUA au ameninţat din nou guvernul Iranului cu o escaladare militară ca răspuns la reprimarea brutală a demonstraţiilor antiguvernamentale.
De ce a amânat Donald Trump atacul asupra Iranului
Preşedintele Donald Trump amână luarea unei decizii în legătură cu un eventual atac asupra Iranului, în timp ce Casa Albă se consultă atât intern, cât şi cu aliaţii săi în legătură cu momentul potrivit pentru o astfel de operaţiune şi evaluează dacă aceasta ar destabiliza în mod semnificativ regimul, scrie Axios, citând cinci surse americane, israeliene şi arabe care cunosc situaţia.
Opţiunea militară rămâne ferm pe masă, dar decizia lui Trump de a face o pauză a scos la iveală o profundă incertitudine – în cadrul administraţiei şi în rândul aliaţilor – cu privire la riscurile unui atac care ar pedepsi Iranul, dar care în acelaşi timp ar atrage după sine represalii majore.
În timp ce Trump îşi ia timp pentru a analiza opţiunile diplomatice, armata SUA evacuează trupele din bazele din Orientul Mijlociu şi trimite întăriri în regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln şi grupul său de atac.
Deşi un atac nu pare iminent în acest moment, o sursă americană familiarizată cu situaţia a declarat pentru Axios că „toată lumea ştie că preşedintele ţine degetul pe buton”.
ÎNGRIJORĂRI ISRAELIENE
Oficialii israelieni se numără printre cei care şi-au exprimat rezervele în ultimele două zile.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit miercuri cu Trump şi i-a cerut să aştepte pentru a da Israelului mai mult timp să se pregătească pentru eventuale represalii iraniene, potrivit a trei surse americane şi unei surse israeliene. Şi The New York Times a relatat pe surse despre cererea lui Netanyahu.
O sursă israeliană a declarat că, pe lângă îngrijorările legate de represalii, planul actual al SUA include atacuri asupra ţintelor legate de forţele de securitate din Iran, dar nu este considerat de Israel suficient de puternic sau eficient pentru a destabiliza în mod semnificativ regimul.
Trump a declarat în repetate rânduri că va lua măsuri militare dacă Iranul ucide protestatarii care au participat la revolta de câteva săptămâni împotriva regimului. „AJUTORUL ESTE PE DRUM”, a scris el marţi, îndemnând poporul iranian să „preia controlul” asupra instituţiilor guvernamentale.
Se estimează că sunt câteva mii de protestatari care au fost ucişi de forţele de securitate ale regimului. Acestea au restricţionat accesul la internet şi la telefon în cadrul represiunii brutale asupra revoltelor.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat joi că 800 de execuţii planificate au fost amânate ca urmare a presiunilor exercitate de Trump.
Cu o zi înainte, Trump declarase că i s-a spus „din surse sigure” că „uciderile din Iran se opresc” şi că regimul „nu are în plan execuţii”.
La scurt timp după comentariile lui Trump, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat pentru Fox News că nu există planuri pentru spânzurarea protestatarilor – o caracteristică a represiunilor anterioare.
„Americanii reevaluează acum situaţia”, a declarat pentru Axios o sursă arabă bine informată.
Cu toate acestea, regimul iranian a închis spaţiul aerian al ţării pentru câteva ore miercuri seara, de teama unui atac al SUA.
INCERTITUDINEA CA TACTICĂ
O mare parte din mesajele publice transmise de Washington par menite să maximizeze incertitudinea – şi, potenţial, să destabilizeze Iranul, aşa cum s-a întâmplat când SUA au atacat instalaţiile nucleare ale ţării în luna mai a anului trecut, observă Axios.
Deciziile sunt luate de un grup extrem de restrâns de înalţi oficiali ai administraţiei Trump. „Preşedintele nu exclude nicio opţiune, nici acum, nici în viitor. Oamenii nu ar trebui să încerce să-l îngrădească”, a avertizat o sursă americană bine informată. „Îi place să păstreze opţiunile deschise şi este o caracteristică a abordării sale faptul că va discuta cu oricine, oricând”, a adăugat sursa.
Leavitt a reiterat joi că toate opţiunile sunt luate în considerare.
Un alt oficial american a declarat că este prea devreme pentru a afirma cu certitudine că la Casa Albă se trece în „modul dezescaladare”.
„Preşedintele încă examinează opţiunile şi urmăreşte evoluţia situaţiei”, a spus oficialul american.
Marţi, Trump s-a întâlnit cu principalii săi consilieri de securitate naţională pentru a discuta despre un potenţial atac militar al SUA menit să pedepsească regimul iranian pentru uciderea protestatarilor. Două surse familiarizate cu întâlnirea au declarat că aceasta s-a încheiat fără o decizie clară, Trump solicitând mai mult timp pentru a evalua opţiunile şi a rafina planurile. „Din câte am înţeles, Trump a decis să-şi dea mai mult timp pentru a se gândi”, a declarat pentru Axios o sursă israeliană apropiată lui Netanyahu.
Joi dimineaţă, ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, a declarat că „Trump a informat Teheranul că nu va ataca ţara şi a cerut Iranului să dea dovadă de reţinere”. Casa Albă a negat că un astfel de mesaj a fost transmis iranienilor.
La scurt timp după aceea, Trump a repostat pe Truth Social un articol potrivit căruia un protestatar în vârstă de 26 de ani nu va mai fi condamnat la moarte după avertismentele sale către Iran. „Este o veste bună. Sperăm că va continua!”, a declarat Trump.
CONSULTĂRI INTENSE CU NETANYAHU
În culise, administraţia Trump şi guvernul israelian au purtat consultări intense cu privire la planurile SUA de a lansa un eventual atac asupra Iranului, au declarat surse americane şi israeliene.
Potrivit surselor israeliene şi americane, Netanyahu a avut grijă în ultimele două săptămâni să nu fie perceput ca făcând presiuni asupra lui Trump pentru a lua măsuri. Tactica sa a fost să-i permită preşedintelui să ia propriile decizii.
O sursă americană a declarat că mesajul israelian către administraţia Trump a fost „vom urma indicaţiile voastre, dar nu insistăm pentru un atac”. O a doua sursă a declarat: „Bibi (Netanyahu - n.r.) nu i-a spus lui Trump să nu o facă, dar nici nu îl presează să o facă”.
În timp ce Trump evaluează diferitele opţiuni militare, SUA iau mai multe măsuri pentru a creşte presiunea politică şi economică asupra regimului iranian.
Joi, Departamentul Trezoreriei a anunţat noi sancţiuni împotriva secretarului general al Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Ali Larijani, un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei.
Mai mulţi comandanţi ai forţelor de securitate internă ale Iranului şi ai Gărzii Revoluţionare Islamice implicaţi în uciderea protestatarilor au fost, de asemenea, sancţionaţi, pe lângă entităţile afiliate „reţelei bancare paralele” a Iranului.
Surse americane au declarat că Trump este încă deschis pentru diplomaţie cu Iranul, dar doreşte să obţină un angajament clar din partea liderului iranian că este posibilă o înţelegere serioasă. „În cele din urmă, regimul iranian va cădea, cu excepţia cazului în care liderul suprem va vorbi direct cu DJT (Donald Trump - n.r.). El nu are încredere că altcineva din sistemul lor are autoritatea de a negocia efectiv”, a declarat o sursă.
Comentează