Cancelarul federal german Angela Merkel dorește ca Uniunea Europeană (UE) să încheie cu țările nord-africane acorduri de readmisie a migranților, similare controversatului pact încheiat cu Turcia, a explicat ea într-un interviu pentru Passauer Neue Presse și Ruhr Nachrichten, publicat marți, informează AFP.
'Va trebui să încheiem acorduri asemănătoare cu alte țări, grosso modo cu cele din Africa de Nord, pentru a supraveghea mai bine rutele pentru migrație din centrul Mării Mediterane', a declarat Merkel.
'Astfel de acorduri sunt de asemenea în interesul oamenilor care se refugiază', a pledat Angela Merkel, fără a face mai multe precizări cu privire la țările vizate, în condițiile în care Libia, cufundată din 2011 în instabilitate, a devenit un punct important pentru traficanții de migranți care vizează coastele europene.
Acordul cu Turcia prevede ca această țară să-i reprimească pe migranții care ajung ilegal în Grecia. În schimb, UE va aloca trei miliarde de euro pentru a ajuta Ankara să îmbunătățească primirea de refugiați, cu posibilitatea unui ajutor ulterior la fel de mare.
Exprimându-și încă o dată susținerea pentru acest acord, Merkel, care a fost unul dintre artizanii lui, a îndemnat la eforturi pentru ca acesta să rămână în vigoare, în pofida tensiunilor turco-europene și a blocajului cu privire la ridicarea vizelor pentru cetățenii turci.
Merkel a deplâns de asemenea lentoarea europenilor în a-i repartiza pe cei 45.000 de migranți comasați la frontiera greco-macedoneană, dintre care doar 3.000 au fost primiți de alte state membre ale UE.
Întrebată cu privire la decizia sa istorică, luată în noaptea de 4 spre 5 septembrie 2015, de a lăsa să intre în Germania zeci de mii de migranți blocați în Ungaria, ea a estimat că o astfel de decizie 'se impunea' și 'era cea corectă'.
'Este datoria noastră umanitară să-i ajutăm și să-i preluăm', a afirmat ea, reiterând credo-ul asupra integrării celor 1,1 milioane de oameni sosiți anul trecut în Germania. 'Rămân convinsă că vom reuși', a spus ea.
După agresiunile sexuale din noaptea Anului Nou la Koln (vest) și atentatele comise de migranți în iulie în sudul Germaniei, 'problema securității interne a devenit, în mod firesc, o preocupare centrală', a recunoscut ea, estimând totodată că executivul de la Berlin 'a făcut deja mult' și 'va face și mai mult' îmbunătățind mijloacele de supraveghere prin internet, cooperarea cu serviciile de securitate străine și supravegherea video.