RFI:
Proiectul de ţară va eşua, dacă va fi realizat de politicieni de mâna a doua, declară criticul literar Nicolae Manolescu. El consideră că din comisia prezidenţială ar fi trebuit să facă parte "oameni de o anumită anvergură intelectuală".
Nicolae Manolescu spune că nu înţelege ce anume va propune comisia care se va ocupa de proiectul de ţară.
"Nu prea înţeleg despre ce e vorba. Un proiect de ţară presupune, cred, mai multe capitole sau mai multe domenii, deci nu este un proiect politic, presupun că este un proiect care priveşte şi economia şi cultura şi în general societatea românească, pusă într-o perspectivă ceva mai lungă", a declarat Manolescu.
El critică inclusiv componenţa comisiei: "În capul meu ar fi fost ca să fie convocaţi şi puşi să gândească proiectul acesta oameni de o anumită anvergură intelectuală, personalităţi din domeniile pe care le are în vedere proiectul. Deputaţi, un fost ministru, deputaţi de care n-am auzit nimic, nu ştiu să fi făcut ceva în Parlament, nu ştiu cu ce se ocupă, nu sunt personalităţi, mi se pare destul de ciudat cum se face comisia asta. Pe urmă, presupun că proiectul o să aibă şi o dimensiune politică. Greu de imaginat. Nu prea ştiu ce caută politicienii acolo".
Întrebat dacă e nevoie de un proiect de ţară, Manolescu a declarat că "probabil că da. Cum avem noi obiceiul să improvizăm şi cu fiecare nouă guvernare mai improvizăm câte ceva, da, e nevoie de o strategie, i-aş spune eu, de obiective cu bătaie mai lungă, dar mă tem că până la urmă vor fi doar vorbe, pentru că imaginaţi-vă că se vor pune de acord toţi, dar pe urmă vin partidele care vor fi la guvernare, unul sau altul, după alegerile de acum, nu ştiu în ce măsură partidul care va fi la guvernare va ţine seama de obiectivele astea (...). Nu înţeleg cum pot nişte oameni de care n-am auzit şi acum iertaţi-mă, sunt totuşi în viaţa publică, în viaţa politică de ceva vreme, mai ştiu pe unii, pe alţii, am colegi la Academie care ar putea să-şi pună mintea la contribuţie, dar aşa, cu politicieni de mâna a doua nu cred că se poate face nimic (...). Deci n-am nici o încredere, eu, personal, cred că va fi un eşec, cel mult o foaie de hârtie, pe care vor fi scrise nişte principii şi cu asta se va termina, pe care mă tem că nu le va respecta nici un Guvern, oricare ar fi el".
"Dată fiind rapiditatea schimbărilor, pe care le vedem cu toţii şi a obiectivelor şi a proiectelor şi a naturii relaţiilor sociale şi politice, cred că e mult spus să vedem ce va fi peste 20 de ani, mult spus. Îmi aduc aminte ce supăraţi am fost o parte din noi pe Brucan acum 17-18 ani, când a spus că ne trebuie 20 de ani ca să ajungem la democraţie şi uite că n-am ajuns. Totul se schimbă atât de repede, extraordinar de repede. Compar de pildă Parlamentele. Eu am fost între '92 şi '96 în Parlament. Vreau să vă spun că de pildă numai în grupul parlamentar de la Senat al Partidului Alianţei Civice pe care-l conduceam eu erau mai mulţi scriitori şi intelectuali decât sunt acum de la toate partidele, în amândouă Camerele. Deci lucrurile s-au schimbat teribil din punctul ăsta de vedere. Una era să chemi să-şi spună părerea un parlamentar din vremea aceea şi alta acum. Uitaţi-vă chiar la liderii partidelor. Se mai compară? (...) Viaţa politică este practic o ruină în momentul de faţă, în pragul alegerilor. În condiţiile astea, ce încredere să am eu în doi deputaţi şi trei... cine mai e pe acolo că vor face un proiect de ţară?", a mai spus critucul literar.
Digi24:
Serbia dorește să devină membră a Uniunii Europene, dar nu cu prețul recunoașterii Kosovo sau cu cel al renunțării la prietenia tradițională cu Rusia, a declarat miercuri președintele sârb, Tomislav Nikolic, relatează agenția Tanjug, care citează biroul de presă al președinției de la Belgrad.
El a făcut această declarație în timpul unei întâlniri cu fostul comisar european pentru extindere, Stefan Fule, în prezent trimis special al Ministerului ceh de Externe pentru Balcanii Occidentali și OSCE.
Președintele sârb a reafirmat cu această ocazie angajamentul țării sale față de integrarea europeană, exprimându-și totodată speranța că blocul comunitar va găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă.
Referindu-se la situația din regiune, el a apreciat că uneori Croația nu acționează conform cu standardele europene. Guvernul de la Belgrad l-a acuzat lunile trecute pe cel de la Zagreb că nu își dă acordul pentru deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea Serbiei la UE.
Cât despre Bosnia, președintele sârb a estimat că aceasta are probleme funcționale majore. El a asigurat că, în calitate de garant al acordului de la Dayton, Serbia nu va întreprinde nimic de natură să pună în discuție implementarea acestuia. Acordul de la Dayton a pus capăt războiului dintre anii 1992-1995 și a stabilit împărțirea Bosniei în două entități, sârbă și croato-musulmană, legate printr-un guvern federal.
Locuitorii orașului bosniac Srebrenica, cunoscut pentru masacrul comis împotriva musulmanilor de trupele sârbo-bosniece în anul 1995, au ales la scrutinul de duminică pentru prima dată un primar de etnie sârbă.