Există şi români de care NATO nu se poate dispensa în niciun fel. Este vorba despre oamenii-broască, vedete ale organizaţiei Nord-Atlantice. Nu se tem să se apropie de o bombă şi să o dezamorseze sub apă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când nu exista Alianţa, li se spunea "oamenii broască".
Citeşte şi: El e ROMÂNUL care a VIRALIZAT internetul cu ȘTIRI FALSE despre Donald Trump: E vedetă în SUA
Aşa au fost numiţi acum 70 de ani, când viaţa lor era riscul. Erau scafandri de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Una dintre meseriile despre care informaţiile sunt foarte puţine în spaţiul public. "Pentru a ajunge scafandru trebuie să treci printr-o serie de teste atât psihologice, fizice, cât şi specifice, de narcoză de oxigen. Condiţia fizică este esenţială pentru un scafandru, la fel şi starea de sănătate. Vizita medicală este foarte complexă - comparativă cu piloţii de supersonic", spune căpitanul Cristian Munteanu, şeful echipei de scafandri - Nava Grigore Antipa, conform TVR.
Citeşte şi: Biroul Electoral Central i-a răspuns lui Liviu Dragnea: Ce i-au transmis oficialii instituţiei
În România există o singură instituţie care pregăteşte asemenea specialişti, Centrul de Scafandri Constanţa. Istoria sa începe în 1967, cu Grupul 279 Scafandri din garnizoana Mangalia. 13 ani mai târziu, grupul trece în "arsenalul" Centrului de Scafandri din Constanţa. Unii dintre absolvenţii şcolii de scafandri se pregătesc în tehnici de luptă, alţii optează pentru un alt domeniu important şi periculos - dezamorsarea explozibililor. Mine, bombe, grenade şi torpile sunt neutralizate de scafandrii EOD. Ca să ajungă aici, trec ani de muncă în laboratorul hiperbar cumpărat din Franţa, în anii 80, singurul de acest fel din sud-estul Europei. Plus mii de ore de scufundări simulate şi reale. Acum, românii nu numai că sunt recunoscuţi la nivelul NATO, dar chiar fac parte din structura care creează şi verifică standarde noi în Alianţa Nord-Atlantică, mai spune sursa citată.