Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei nr. 63 din 8 februarie 2017, referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvernul României, Parlament şi CSM. Pe 8 februarie, CCR a decis să respingă sesizările formulate de preşedintele Iohannis şi de CSM, constatând că Guvernul a acţionat legal când a adoptat OUG 13.
Vezi AICI motivarea deciziei CCR! (.pdf)
După analiza argumentelor depuse de toate părţile implicate, a legislaţiei şi a jurisprudenţei CCR, Curtea menţionează:
"99. Având în vedere aceste considerente jurisprudențiale, pe de o parte, și dispoziţiile constituţionale invocate, pe de altă parte, Curtea constată că decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Parlamentului. Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competenţă proprie prevăzută în mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentală.
100. În ceea ce privește susținerea Președintelui României, potrivit căreia în contextul iminenței exercitării în mod direct a suveranității naționale de către corpul electoral prin referendumul de interes național pe tema continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice, referendum a cărui procedură a fost inițiată la data de 24 ianuarie 2017, decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență nr.13/2017 reprezintă o conduită abuzivă, ce urmărește obținerea unor efecte penale mai favorabile înainte ca poporul să aibă posibilitatea să se exprime, și golește de conținut punctul de vedere al Parlamentului pe care acesta trebuie să-l exprime potrivit art.90 din Constituție, Curtea constată că aceste aspecte excedează cadrului procedural în care se analizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Parlamentul României.
101. În concluzie, Curtea constată că nu a existat un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte."
O opinie separată a fosrmulat judecătoarea Livia Stanciu.
"În dezacord cu soluția pronunțată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională, considerăm că instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate în cauză existența unui conflict juridic de natură constituțională între:
- autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, determinat de depășirea de către Guvern a limitelor delegării legislative;
- autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinat de încălcarea principiului cooperării loiale între autorități", precizează Stanciu. Motivele opiniei separate sunt reflectate în motivare, începând cu pagina 40.