Ieri, consilierii generali au aprobat înființarea a 10 societăți comerciale. Chiar și fără voturile PNL și USR, majoritatea PSD-ALDE, plus voturile PMP, a materializat anunțurile Gabrielei Firea din urmă cu mai bine de o lună.
În general, unul dintre sloganurile preferate de primari este „mai multă administrație, mai puțină politică”. În cazul de față, discursul politicianist a luat fața celui tehnic, administrativ. Printre altele, Gabriela Firea a declarat că cei care se opun înființării societăților comerciale o fac deoarece ani la rând au căpușat regiile și administrațiile din cadrul primăriei. Ca și cum membrii consiliilor de administrație din viitoarele societăți comerciale vor apărea de undeva din neant și nu de pe listele de apropiați ale decidenților politici.
Dacă aprofundăm hotărârile de înființare a celor zece societăți comerciale, observăm o treabă făcută pe repede înainte, în orb, fără studii prealabile care să justifice necesitatea și oportunitatea creării acestor S.A.-uri. Uitându-ne peste capitalul social al fiecărei companii în parte, observăm o sumă în oglindă: 120. 000 de lei. Chiar dacă firma care se va ocupa de construcții are nevoie să-și achiziționeze utilaje scumpe, iar cea dedicată managementului voluntarilor are nevoie doar de câteva birouri, sumele sunt identice, după cum a declarat și Ciprian Ciucu, consilier general PNL. De altfel, în oglindă este întregul conținut al hotărârilor de înființare, indiferent de domeniul de activitate, de nevoile și ariile diferite pe care le acoperă.
Concentrându-ne pe hotărârea de aprobare a societății de turism, observăm și alte „scăpări”. Un document de 45 de pagini, care pe cea de-a doua are notată activitatea principală și cele secundare ale companiei.
Doar că aceleași activități sunt trecute și pe o altă pagină a documentului, cu o mică mare diferență.
Gestionarea monumentelor, clădirilor și a altor obiective de interes public nu este o activitate regăsită la începutul documentului, dar notată mai jos în hotărârea de aprobare. Ne raportăm la ea ca la o simplă „scăpare”, dat fiind volumul mare de muncă necesar redactării documentelor pentru atât de multe societăți comerciale.
Dincolo de toate acestea, vom avea o transformare radicală a modului în care se va face administrația publică în București. Fără studii de impact, fără o dezbatere reală în care să fie implicați toți actorii afectați de aceste schimbări, crearea acestor societăți comerciale rămâne o acțiune făcută pe „feelingul” unui singur om. Cam puțin, dacă ne gândim că acest feeling va avea un impact important în viețile a peste două milioane de români.