Loviturile sub centură la care apelează tot mai mult candidaţii la preşedinţia Franţei eclipsează dezbaterea propunerilor de fond într-o campanie electorală care se încheie săptămâna viitoare, în timp ce sondajele nu sunt în măsură să ofere o previziune clară a deznodământului scrutinului al cărui prim tur se desfăşoară pe 23 aprilie, comentează joi agenţia EFE. Patru dintre cei 11 candidaţi, respectiv lidera extremei drepte, Marine Le Pen, centristul Emmanuel Macron, conservatorul Francois Fillon şi reprezentantul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, sunt plasaţi în sondaje în intervale în care diferenţa cea mai mare dintre primul şi ultimul clasat este de şase puncte procentuale, cu estimări în interiorul sau puţin peste marjele de eroare şi totodată cu un procent foarte ridicat al celor nehotărâţi.
Pe de altă parte, deşi toate sondajele îi plasează pe Le Pen şi Macron pe primele două locuri - aşadar adversari în turul doi - amândoi cu procente de 23-24%, ei se află pe un trend descendent, o tendinţă opusă fiind remarcată în cazul celorlalţi doi aflaţi pe următoarele poziţii, respectiv Fillon şi Mélenchon. Aceştia din urmă au fiecare circa 19% în sondaje, dar Mélenchon a reuşit să crească în numai o lună cu zece puncte procentuale şi ar putea să-şi continue trendul ascendent.
Prin urmare, candidatul 'antisistem' şi al 'Franţei nesupuse' a devenit în ultimele zile principala ţintă a celorlalţi aspiranţi la preşedinţia Franţei în campania despre care, conform presei, însuşi actualul lider de la Elysee a spus în privat că 'miroase urât', Francois Hollande manifestându-şi îngrijorarea faţă de ascensiunea candidaţilor cu opinii extremiste şi faţă de numărul mare al cazurilor de corupţie ajunse în dezbateri.
Astfel, Emmanuel Macron, fost ministru socialist repoziţionat acum la centru, considerat favoritul turului doi, dar în acelaşi timp şi cel mai ameninţat de progresia lui Jean-Luc Mélenchon, a lansat atacuri verbale la adresa acestuia din urmă. La rândul său, cotidianul conservator Le Figaro, care nu-şi ascunde preferinţa pentru Francois Fillon, a caracterizat programul candidatului extremei stângi drept 'proiectul delirant al unui Chavez francez', aluzie la defunctul preşedinte al Venezuelei.
Tabăra lui Mélenchon consideră că aceste atacuri sunt expresia nervozităţii create în rândul adversarilor săi, dar nici candidatul extremei stângi nu pierde ocazia de a le răspunde cu aceeaşi monedă. Totuşi, Mélenchon afirmă că a învăţat lecţiile trecutului, mai ales cea de la alegerile din 2012, când era cotat în sondaje cu circa 20%, dar în final a obţinut numai 11%, un rol în această scădere jucându-l atunci şi o declaraţie neinspirată în care a susţinut deschiderea frontierelor pentru imigranţi.
Prin urmare, el a decis pe de o parte să-şi revizuiască părţile cele mai contondente ale discursului, dar pe de altă parte şi să preia din mesajul naţionalist al lui Marine Le Pen, sperând că va lua din voturile acesteia după ce l-a lăsat deja în urmă pe candidatul socialist, Benoit Hamon, care abia trece de 10% în sondaje. Astfel, acum mitingurile candidatului extremei stângi nu se mai încheie cu Internaţionala, ci cu Marseilleza, imnul Franţei.
La rândul ei, Marine Le Pen îl atacă pe Emmanuel Macron, calificându-l drept 'candidatul sistemului bancar', în timp ce Fillon îl descrie pe fostul ministru socialist drept moştenitorul politic al actualului lider de la Elysee. O critică ce şi-a găsit ecou într-un interviu acordat de Francois Hollande săptămânalului Le Point, în care cel care a bătut toate recordurile de nepopularitate pentru un preşedinte francez în funcţie a evitat să-şi exprime deschis susţinerea faţă de fostul său ministru al economiei. 'Nu l-am descurajat (pe Macron n.r) atunci când mi-a spus că îşi va lansa mişcarea', a spus Hollande în interviu, făcând referire la mişcarea 'En Marche' ('În marş' sau 'În mers'), lansată cu un an în urmă de către Emmanuel Macron şi pe care acest fost ministru tânăr (are numai 39 de ani) a descris-o atunci drept o iniţiativă 'nici de dreapta, nici de stânga' menită să răspundă dorinţei francezilor de a vedea o nouă clasă politică, anunţă Agerpres.
Totuşi, 'iniţiativa sa de a candida mi s-a părut cel puţin îndrăzneaţă' a spus acum în interviul pentru Le Point preşedintele Hollande, el admiţând însă la rândul său că 'politica are nevoie de înnoire'.