Problema Dosarului deschis de Parchetul General în cazul alegerilor prezidențiale din 2009 se complică. După ce în media a apărut informația că faptele pentru care procurorii au început cercetarea penală in rem au fost prescrise, Ministerul Public a dat un comunicat prin care susțin că nu există așa ceva, dar au apărut din senin în comunicarea făcută încadrări noi - în loc de abuz în serviciu a apărut Abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave și abuzul în serviciu în formă calificată.
Dezvăluiri INCENDIARE din sala de judecată: 'Băsescu m-a amenințat! Mi-a spus că mă termină'
Jurnalistul Sorina Matei susține că avem a face în acest caz cu o șmecherie a procurorilor care însă se încurcă în propriile decizii și comunicări publice:
”Parchetul General a dat din lac în puţ. În speţa "prezidenţialele 2009", ca să nu fie prescrisă răspunderea penală, procurorii au schimbat astăzi “abuzul în serviciu” în “abuz în serviciu în formă calificată/ cu consecinţe deosebit de grave”. Şi trebuie să probeze ceva absurd: că în cazul fraudării alegerilor prezidenţiale din 2009, există o pagubă materială mai mare 2 milioane de lei
Pentru că în speţa “alegerilor prezidenţiale din 2009” s-a făcut de râs cu faptele reţinute presupus a fi sărvârşite, Parchetul General a făcut astăzi o şmecherie, schimbând din pix încadrările ca să scoată din joc prescripţia urmăririi penale.
CUM să te apuci de sport și SĂ NU RENUNȚI
În primul rând, “abuzul în serviciu” comunicat public luni, care în mod firesc era doar contra intereselor persoanelor sau cel mult contra intereselor publice/ ambele răspunderi penale fiind prescrise din 2014, a devenit astăzi, din pix şi doar ca să nu fie deja prescris, “abuz în serviciu în formă calificată/ cu consecinţe deosebit de grave” ( raportarea la art 248 indice 1 din vechiul Cod Penal/comunicatul Parchetului). Şi asta pentru ca termenul de prescripţie al răspunderii penale să nu mai fie de 5 ani, ci de 10 ani şi să se împlinească în 2019. Numai că principala problemă a această formă a abuzului în serviciu cu “consecinţe deosebit de grave”, pe vechiul Cod Penal cât şi pe Noul Cod Penal este că în lege există o condiţie: trebuie neapărat să existe o pagubă materială. Pe vechiul Cod Penal procurorii trebuiau să probeze o pagubă mai mare de 200.000 de lei iar acum, în cazul alegerilor prezidenţiale din 2009, procurorii trebuie să probeze o pagubă materială mai mare de 2 milioane de lei. Ceea ce, în acest caz, este cel puţin aberant dacă nu imposibil.
Cât despre “perturbarea deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice”, o altă condiţie din vechiul Cod a existenţei consecinţelor deosebit de grave pe abuz în serviciu, procurorii nu mai trebuie să o probeze nimic şi nici să se raporteze la ea pentru că ea este oricum abrogată.
La fel de interesant este că, în ciuda faptului că vorbim despre o singură speţă penală, pe prima faptă- abuz în serviciu- forma “descoperită” astăzi, “cu consecinţe deosebit de grave” raportarea procurorilor Parchetului General este pe vechiul Cod iar pe cealaltă faptă penală reţinută- “falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale”- raportarea procurorilor Parchetului General este pe Noul Cod. Pentru că în vechiul Cod fapta nu exista, fiind însă în legislaţie.
Trăgând sau nu de faptele reţinute ca să nu fie împlintă deja prescripţia urmăririi penale, este totuşi bine că Parchetul General a comunicat oficial încadrările în dosarul prezidenţialelor din 2009. Ceea ce înseamnă că răspunsul în scris transmis de dimineaţă, şi anume că “publicitatea acestora ar putea periclita bunul mers al anchetei”, este fals.”, susține Sorina Matei pe contul ei de socializare.
____
Mai jos spre comparație cele două comunicări ale Parchetului General:
COMUNICATUL OFICIAL DIN 24.04.2017:
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
În cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2017, la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informaţiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic și conform cărora există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege.
În cauză se efectueză cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de falsificare a documentelor și evidențelor electorale.
Pe măsura derulării cercetărilor vom informa opinia publică.
______
COMUNICATUL OFICIAL DIN 26.04.2017:
”Ca urmare a știrilor apărute în mass-media, în cursul zilei de astăzi, cu privire la dosarul având ca obiect procesul electoral din decembrie 2009, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să facă următoarele precizări:
Prin comunicatul din data de 24 aprilie 2017, am adus la cunoștința opiniei publice faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au început urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 5 din Codul penal (art. 248 rap. la art. 248 indice 1 din vechiul Cod penal), și falsificarea documentelor și evidențelor electorale, prev. de art. 391 alin. 3 și 4 din Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal (fost art. 62 alin. 3 și 4 din legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, modificată și republicată) în dosarul menționat anterior.
Menționăm că faptele pentru care s-a început urmărirea penală se prescriu potrivit legii vechi – art. 122 lit. b și c din vechiul Cod penal - în termen de 10 ani, respectiv 8 ani în conformitate cu legea nouă – art. 154 alin. 1 lit. c din noul Codul penal.
Totodată, precizăm că în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20 mai 2014: ”(…) dispozițiile art. 5 din noul Cod penal (aplicarea legii penale mai favorabile) sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive, în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”.”