Caietele de sarcini pentru achizițiile publice se fac după chipul și asemănarea câștigătorului, este părerea a 43% din oamenii de afaceri români, potrivit unui sondaj comandat de Camera de Comerț și Industrie a României cu ocazia dezbaterii „Achizițiile publice: obstacol sau oportunitate pentru companiile românești?”, organizată de CCIR împreună cu Inițiativa pentru Competitivitate (INACO).
„Rezultatele acestui sondaj sunt îngrijorătare. O creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii reprezintă atât obiectivele Strategiei Europa 2020, cât şi nevoia autorităţilor publice, inclusiv prin măsuri care să determine creşterea investiţiilor publice. Una dintre resursele necesare îndeplinirii acestor obiective o reprezintă simplificarea legislației privind achiziţiile publice, prin facilitarea accesului companiilor româneşti la procedurile de achiziţii publice, eliminarea clauzelor excesive din caitele de sarcini sau ale pragurile nerealiste în zona cifrei de afaceri care exclud din start accesul companiilor românești”, a declarat Andreea Paul, președinte INACO România.
Sondajul mai arată că pentru 29% din firmele românești indicatorii din caietul de sarcini sunt „greu realizabili”. E de înțeles, a explicat Mihai Daraban, președintele CCIR, care a arătat că cele 4 legi ale achizițiilor publice totalizează 676 de articole, la care se adaugă 344 de norme metodologice.
„Vă dați seama că agenții economici trebuie să aibă un microbuz de avocați la poartă ca să fie în deplină cunoștință de cauză când accesează o achiziție publică”, a declarat Mihai Daraban, potrivit căruia „prin caietul de sarcini se pot crea din start avantaje, dezavantaje și eliminări. Condiții precum 'minimum 100 de milioane de euro cifră de afaceri', 'sute de kilometri de autostradă făcuți anterior' ori 'un număr minim de corvete', fac imposibilă calificarea capitalului autohton. E nevoie să fim mai permisivi, mai relaxați și mai transparenți în aceste clauze introduse în caietul de sarcini”, a declarat Mihai Daraban.
Soluția ministerului pentru Mediul de Afaceri
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a folosit prilejul pentru a anunța că va înfiinţa Centrul de studii comparative pentru competitivitate la propunerea INACO.
„Este rezultatul colaborării cu specialiştii INACO, un organ consultativ, fără persoană juridică, care funcţionează sub conducerea Ministerului pentru Mediul de Afaceri şi are ca obiectiv crearea unui cadru eficient de consultare şi dialog cu toate organizaţiile de profil economic, dar şi cu reprezentanţi din zona universitară, cu reprezentanţi ai Academiei Române. În practică, tot ceea ce acest centru va elabora va întări fundamentarea, justificarea, predictibilitatea pentru orice fel de politici pe care Ministerul pentru Mediul de Afaceri le va lua de acum încolo. Aceste lucruri se întâmplau şi până acum, dar sporadic”, a declarat Alexandru Petrescu.
Cei peste 100 de reprezentanți ai mediului de business și ai autorităților statului au căutat și identificat cinci soluții concrete de simplificare și transparentizare a procedurilor de achiziţii publice: digitalizarea proceselor de atribuire a contrcatelor de achiziție publică, stabilirea precondițiilor la nevoile autorităților publice și la nivelul realităților românești, transparență în rezolvarea contestațiilor și soluționarea lor în timp scurt, plata furnizorilor privați într-o perioadă de timp utilă acestora.
Legislația în domeniu s-a schimbat de 30 de ori în 10 de ani
Oamenii de afaceri români sunt sceptici în ceea ce privește rezolvarea problemelor semnalate, întrucât „legislația în domeniul achizițiilor publice s-a schimbat de 30 de ori în ultimii 10 de ani”. Totul, în condițiile în care, „firmele româneşti au intrarea oprită la tot ceea ce înseamnă licitaţii publice”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători, care acuză „multinaționalele” că „fac trafic de influenţă la nivel european şi îşi impun punctul de vedere”.
„Legislația în domeniul achizițiilor publice s-a schimbat de 30 de ori în ultimii zece ani, adică în medie de trei ori pe an, aproape la fel de instabilă ca și fostul Cod Fiscal”, a menționat Andreea Paul, președintele INACO. Chiar și așa, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) pregătește o ordonanță de urgență care să modifice legea care transpune directiva europeană în domeniu, apărută anul trecut. „La un an, simțim nevoia să traducem din română în română (directiva – n.red.)”, a afirmat Bogdan Pușcaș, președintele ANAP. Printre modificările anunțate în noul proiect de ordonanță se află: răspunsurile la întrebările formulate de cei înscriși la licitație vor fi formulate într-un singur document centralizat, pentru capitalul românesc experiența minimă necesară va fi redusă la nivelul contractului subsecvent, nu la nivelul acordului-cadru.
"Această măsură ar facilita selectarea la licitații a firmelor românești. De asemenea, va fi inclusă și posibilitatea de a se introduce clauze privind ajustări de preț determinate de modificările legislative, cum ar fi, de pildă, majoarea salariului minim pe economie", susține președintele ANAP.
"Lucrăm pe studii făcute în 2013, când salariul minim era de 800 de lei, iar acum e 1.450 lei, o creștere de 80%. Avem contracte în derulare și nimeni nu a previzionat decât o majorare de circa 20%. Avem procese în instanță și contracte blocate”, a atras atenția Irina Forgo, director în cadrul Federației Paronatelor Societăților din Construcții.
Totul, în condițiile în care, „firmele româneşti au intrarea oprită la tot ceea ce înseamnă licitaţii publice”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători, care acuză „multinaționalele” că „fac trafic de influenţă la nivel european şi îşi impun punctul de vedere”.
Oamenii de afaceri români sunt sceptici în ceea ce privește rezolvarea problemelor semnalate, întrucât, potrivit lui Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții: "am spus de atâtea ori ce nu merge și nimeni nu ne ascultă, am trimis instituțiilor publice observațiile noastre și nu le bagă nimeni în seamă".
Valer Blidar, președintele grupului de firme Astra Vagoane Călători, a atras atenția că prevederile Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale îi împiedică accesul la licitații. „Legea 99 pentru noi este un obstacol. Noi, firmele românești, avem intrarea oprită la licitații. Legislația europeană reprezintă o dictatură a multinaționalelor. Noi suntem de acord cu tratamentul egal al companiilor străine, dar nu sunt de acord cu dictatura lor”, a afirmat Blidar, în cadrul aceluiași eveniment. În opinia sa, legislația europeană este rezultatul lobby-ului făcut la Bruxelles de către „oamenii multinaționalelor”, care vor să se protejeze în țările lor. „Dacă în țările lor nu putem intra, nici în țara mea nu pot?”, a adăugat Blidar.
Oamenii de afaceri participanți la dezbatere au acuzat introducerea în Legea 99 a unor exigențe suplimentare care nu sunt cuprinse în directiva europeană. Este vorba de impunerea unui prag minim al cifrei de afaceri de către autoritățile contractante. „Pentru a te prezenta la licitații, stabilesc niște cifre de afaceri care stopează accesul oricărei firme românești. Ne elimină încă din fașă. Toți industriașii din România la un loc nu avem cifra de afaceri cerută. Asta deși tehnic suntem toți în stare”, a declarat Valer Blidar în cadrul dezbaterii. El a adăugat că "străinii vin și inspectează fabrica, produsele și asta e tot ce îi interesează, nu cifra de afaceri. Avem contracte pe cinci continente, nimeni nu ne cere nicio cifră. Vine o comisie tehnică și dacă trecem de evaluare, mergem la licitație”, a conchis acesta.
„În prezent, supravieţuirea companiilor româneşti vine mai ales prin achiziţiile din afara ţării. Preţul din România reprezintă 57-60% din preţul oferit de companiile străine."
"Achiziţiile publice reprezintă barometrul de încredere al economiei pentru mediul public iar cadrul în care se desfăşoară trebuie să fie unul intuitiv, predictibil, armonizat şi coerent."
"Oamenii de afaceri au nevoie de transparenţă şi de şansă. Este nevoie de un inventar asupra potenţialului mediului de afaceri pentru a ne asigura că nu este descalificat."
"Achiziţia publică este o instituţie de drept european care nu se regăseşte în codul civil."
"La nivel naţional, autorităţile au ca obiectiv simplificarea legislaţiei în urma unui dialog ex ante cu reprezentanţii Comisiei Europene.”
Acestea sunt alte câteva dintre opiniile exprimate de către participanții la evenimentul organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, în ziua de 14 iunie a.c., „Achizițiile publice: obstacol sau oportunitate pentru companiile româneşti?”, dezbatere care a urmărit, printr-un dialog deschis şi consistent între mediul de afaceri, pe de o parte, şi reprezentanţii legislativului, executivului și al autorităţilor și instituțiilor publice implicate, pe de altă parte, identificarea modalităţilor și soluțiilor prin care se poate facilita accesul companiilor româneşti la procedurile de achiziţii publice.
Având la bază concluzia majoritară rezultantă a dezbaterilor – în sensul necesității simplificării cadrului legislativ privind achiziţiile publice şi eliminării criteriilor stricte de calificare din caietele de sarcini, ca măsură pentru stimularea capitalului autohton, CCIR şi INACO vor continua demersurile pentru transformarea „obstacolelor” identificate în procedurile de achiziţii publice, în „oportunităţi” menite să stimuleze companiile private să devină parteneri reali ai mediului public şi, în consecinţă, să contribuie consistent la creşterea ponderii în PIB a pieţei achiziţiilor publice și, implicit, a ponderii companiilor autohtone în procedurile specifice.
Prezenţa şi contribuţia tuturor celor peste 150 de participanți în cadrul dezbaterii a adus un plus de valoare, atât evenimentului, cât şi rezultatului urmărit, acela de a semnala, încă o dată autorităţilor publice, necesitatea de a încuraja şi stimula capitalul autohton în vederea creării unei pieţe interne bazate pe principiile fundamentale asumate: corectitudine, competiție, transparență, responsabilitate și competitivitate.
Achizițiile publice din România reprezintă circa 7% din PIB, de aproape două ori mai puțin decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene (12%) și de patru ori mai mic decât la nivelul celor mai dezvoltate țări OECD din lume (27%).
„Ponderea achizițiilor publice reprezintă cea mai mare piață atât în statele în curs de dezvoltare, cât și în economiile dezvoltate, generând cheltuieli de aproximativ o cincime din Produsul Intern Brut global. Având în vedere mărimea acestui sector, un sistem al achizițiilor publice transparent, corect și competitive poate deschide oportunități de afaceri, stimula inovația și genera creșterea economică”, se arată într-un raport recent al Băncii Mondiale.
Sursa: Asociația neguvernamentală și apolitică INACO - Inițiativa pentru Competitivitate, www.inaco.ro