Aceasta înseamnă, de fapt, stabilirea preţului unui medicament la al cincilea din primele 10 preţuri, ale producătorilor interni şi ale celor externi.Mai mult, producătorii acuză Ministerul Sănătăţii că, în condiţiile în care au o taxă clawback care nu are un sistem de calcul fix, sunt de două ori dezavantajaţi şi se încearcă scoaterea lor de pe piaţă.
În prezent, producătorii mari de medicamente sunt obligaţi să aducă în România cele mai ieftine medicamente din 12 state de referinţă din Uniunea Europeană. Recent la Ministerul Sănătăţii au fost începute discuţiile cu producătorii autohtoni de medicamente, pentru a găsi o nouă formulă de calcul a preţului medicamentelor.
Mediana, o struţocămilă
În prezent, companiile mari producătoare de medicamente care alimentau şi piaţa din România erau obligate să aibă cel mai mic preţ din 12 state europene de referinţă. Cu alte cuvinte, dacă Roche vindea în 11 state cu 100 de euro un medicament, şi într-un stat european cu 5 euro, atunci în România era obligată să vândă cu 5 euro. Modul de calcul era profund dezavantajos pentru marile companii care nu puteau pătrunde pe piaţa românească decât cu pierderi semnificative. Mai mult, nevoia de medicamente a populaţiei era invers proporţională cu preţul impus acestora.
Potrivit informaţiilor noastre, răspunzând nemulţumirilor marilor companii producătoare de medicamente, acum se negociază la nivelul Ministerului Sănătăţii o altă metodologie de calcul. Mediana este de fapt o înşiruire de zece preţuri, de la cele mai mici la cele mai mari din Europa şi alegerea celui de-al cincilea preţ, chiar dacă acesta nu reprezintă cel mai mic preţ sau o medie. Conform producătorilor interni de medicamente, acest mod de calcul ar fi de natură să le producă pierderi semnificative, pentru că ar permite intrarea liberă pe piaţă, la preţuri mai mari, a medicamentelor străine, în detrimentul celor româneşti cu compoziţii similare. Mai mult, producătorii susţin că mediana, alături de taxa de clawback, riscă să îi aducă în faliment.
Taxa de clawback, metodă pentru acoperirea găurilor negre
Taxa introdusă în România în 2009, denumită pompos taxa de clawback, este, conform producătorilor, o metodă prin care Ministerul Sănătăţii îşi asigură umplerea găurilor negre din buget, pe spatele producătorilor. Cu alte cuvinte, taxa de clawback impune producătorilor de medicamente şi doar acestora să întoarcă statului român o parte din profitul realizat ca urmare a vânzărilor de medicamente compensate care depăşesc suma alocată de la Fondul Naţional de Asigurări. Ca atare, dacă bugetul pentru medicamente compensate este, în 2014, de exemplu, de 300 de milioane de euro, iar producătorii vând de 400 de milioane de euro, pentru diferenţa de 100 de milioane de euro, producătorii sunt obligaţi să plătească statului o taxă. Asta în condiţiile în care statul român are datorii vechi şi suficient de consistente la producătorii de medicamente. Cu alte cuvinte, statul român este creditat de producătorii de medicamente. Aceştia se plâng acum că, pe lângă faptul că nu le sunt achitate facturile la timp, sunt obligaţi în prezent să acopere găurile negre din sistem. Cea mai mare problemă, spun producătorii, este lipsa de transparenţă a oficialilor din Ministerul Sănătăţii. Astfel, aceştia se plâng de faptul că modul de calcul al taxei clawback se schimbă tot timpul, fără să fie anunţaţi, astfel că nu pot nici măcar să îşi provizioneze veniturile sau să îşi facă o strategie de afaceri.
Compensate mai multe ca anul trecut
Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică lista cu medicamente şi substanţele active compensate în 2014. Anul acesta, lista cuprinde 1.320 de substanţe active, dintre care 140 sunt molecule noi sau la care a fost extinsă recomandarea terapeutică şi pentru alte suferinţe. 157 de substanţe active sunt compensate cu 90 la sută, iar 241 de substanţe au grad de compensare de 50 la sută. Şi în chestiunea compensatelor producătorii de medicamente se plâng de lipsa transparenţei. Aceştia susţin că nu au nicio modalitate de a verifica exact unde se duc medicamentele lor compensate, care este profilul consumatorului şi mai ales cât la sută ar trebui să le fie compensate medicamentele. Pe de altă parte, unii dintre producători s-au arătat surprinşi de faptul că anul acesta au fost introduse substanţe active noi pe lista compensatelor, de vreme ce, spun aceştia, bugetul alocat pentru medicamentele compensate, este mai mic ca anul trecut.
preluare: Ziuanews