Costurile lipsei de protecție online se ridică la 400 de milioane de dolari pe an, iar acestea pot depăși două trilioane de dolari dacă nu se iau măsuri de combatere a atacurilor cibernetice atât la nivel european, cât și național și global, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Afaceri Europene Victor Negrescu, la cea de-a 7-a conferință internațională anuală cu tema "Noi provocări globale în domeniul securității cibernetice".
Citeşte şi: Carmen Dan, plângere penală pe numele 'mortului lui Dragnea'. Prima REACŢIE a ministrului
"Tema securității cibernetice este o temă importantă nu doar pentru România, ci și la nivel european. În acest sens, e important să pornim cu câteva cifre, să ne referim la ce înseamnă sectorul digital și ceea ce înseamnă potențialul acestui sector. Pornind de la acest lucru, trebuie să pornim de la o realitate la nivel global. Până în 2020 o să avem 4,1 miliarde de utilizatori de internet și peste 26 de miliarde de dispozitive de rețea, practic de trei ori mai mult decât populația globală. Acest lucru face ca, practic, ceea ce înseamnă sectorul digital să aducă un plus în termeni economici, la dezvoltarea națională, la dezvoltarea europeană, la dezvoltarea globală. În termeni generici, până în 2020 estimăm că sectorul digital poate aduce la nivel global peste un trilion de dolari, ceea ce înseamnă o contribuție enormă. Dacă plecăm de la această contribuție enormă, trebuie să facem referire la o realitate: peste jumătate dintre companiile europene au făcut față unui atac cibernetic. Ceea ce înseamnă că, de asemenea, în fața acestui potențial, avem foarte multe provocări, care astăzi produc foarte multe costuri. În fiecare an, costurile lipsei de protecție online se ridică la 400 de milioane de dolari pe an. Dacă nu reușim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan național, costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri enorme și care se vor răsfrânge asupra consumatorului nu doar a companiilor, a administrației publice", a punctat Negrescu, potrivit AGERPRES.
Oficialul a adăugat, totodată, că "în fața acestei realități, cetățeanul de rând trebuie să fie mai bine pregătit".
"Într-adevăr, România nu este doar o țară care are, astăzi, foarte multă expertiză, ci poate fi un exportator de expertiză. Avem multă competență și e important să transferăm competența în servicii care sunt oferite pe plan european și, de ce nu, putem transforma aceste lucruri în faptul că putem să exportăm cunoștințe în ceea ce înseamnă elaborarea de politici publice. În contextul actual, în plan european, sunt foarte multe discuții despre reforma ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor — n. r.), despre Directiva NIS (Network Internet Security — n. r.). Evident, nu este suficient doar să se vorbească despre aceste lucruri, ci este important ca dvs., cei prezenți astăzi aici, să găsiți practic care ar putea să fie viziunea României și care ar putea să fie contribuția la nevoia de a lucra mai bine în plan european. Avem nevoie de o reformă, inclusiv a ENISA, dar care ascultă și de doleanțele existente în plan local și național. Avem nevoie ca toate competențele și toate resursele să fie folosite pentru ca situații precum atacul WannaCry să nu mai fie rezolvate de un tânăr de 20 de ani. Este foarte frumos că s-a întâmplat așa, dar, în același timp, este extrem de îngrijorător că nu am găsit în interiorul nostru, la nivelul statelor membre, competența necesară pentru a rezolva această problemă. De fapt, vom vedea că exista această competență, dar care nu a fost folosită atunci când a existat în fața noastră un astfel de atac global", a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Citeşte şi: Se cere MODIFICAREA Legii Pensiilor. Sindicatele din învăţământ, noi solicitări către Guvern
Acesta a menționat că România are competență pentru a rezolva problemele cauzate de atacurile cibernetice, iar în acest sens trebuie să promoveze propria viziune la nivel european pe acest subiect.
"România are competență și vă pot da ca exemplu faptul că suntem statul care coordonăm partea de Cyber Defence pentru Ucraina, un program important prin care sprijinim Ucraina în combaterea atacurilor cibernetice. De asemenea, la nivelul OSCE, suntem coordonatori pe ceea ce înseamnă capacitatea statelor de a face față atacurilor cibernetice și mai vorbim despre Forumul Global unde suntem coordonatorii inițiativei olandeze pentru vulnerabilitatea coordonată și combaterea acesteia. Credem că ar fi oportun ca România să aibă un cuvânt de spus cu privire la acest sistem, să aibă o viziune a sa, să o promoveze, pentru că vreau să vă spun că la Bruxelles există decidenți dispuși să ne asculte", a afirmat Victor Negrescu.
În perioada 30 — 31 octombrie, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) organizează la București cea de-a 7-a conferință internațională anuală la nivel înalt cu tema "Noi provocări globale în domeniul securității cibernetice", eveniment care marchează încheierea campaniei European Cyber Security Month — ECSM (Luna Europeană a Securității Cibernetice).
Tot în această perioadă, comisarul european responsabil pentru economia și societatea digitale, Mariya Gabriel, vizitează România, iar pe agenda sa figurează și susținerea unui discurs în deschiderea celei de-a 7-a conferințe internaționale anuale de la București.
Citeşte şi: Scenariu NEGRU din partea analiştilor: 'Companiile cu venituri sub un milion euro vor ANULA majoritatea contractelor de muncă' .