Presiunea dublă a ONU din această săptămână asupra Myanmar în criza rohingya ar putea "prejudicia" întoarcerea a sute de mii dintre aceşti musulmani refugiaţi în Bangladeshul vecin, a reacţionat miercuri guvernul laureatei Premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, informează AFP, conform agerpres.ro.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut luni Myanmar (fostă Birmania n.r.) să pună capăt campaniei sale militare din statul Rakhine, o regiune din vestul ţării unde trăiesc rohingya, şi să permită sutelor de mii de refugiaţi să se întoarcă acasă.
Această declaraţie comună "ignoră faptul că problemele cu care se confruntă Myanmar şi Bangladesh nu pot fi rezolvate decât bilateral", a reacţionat într-un comunicat guvernul condus de facto de Aung San Suu Kyi, chiar dacă în mod oficial ea este ministru al afacerilor externe.
Şi acest apel "ar putea afecta grav negocierile bilaterale dintre cele două ţări" cu privire la întoarcerea refugiaţilor, a adăugat ea, în timp ce discuţiile dintre Naypyidaw şi Dhaka pentru întoarcerea refugiaţilor stagnează de mai multe săptămâni.
Aproximativ 900.000 de musulmani rohingya din Myanmar sunt înghesuiţi în prezent în condiţii insalubre în tabere de corturi în sudul Bangladeshului. Exodul a peste 600.000 dintre ei de la sfârşitul lunii august a fost descris de ONU drept "epurare etnică".
În declaraţia lor, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, inclusiv Beijingul, îşi exprimă "grava preocupare" faţă de încălcările drepturilor omului, "inclusiv cele comise de forţele de securitate din Myanmar" şi solicită traducerea în justiţie a autorilor. Aceste încălcări includ asasinate, abuzuri sexuale şi incendierea caselor rohingya şi a bunurilor lor în vestul Myanmar.
Guvernul din Myanmar a promis să investigheze, dar până acum i-a sprijinit pe responsabilii militari care rămân stăpânii jocului în ciuda dizolvării juntei.
Secretarul de stat american Rex Tillerson este aşteptat la 15 noiembrie la Naypyidaw, capitala administrativă, unde urmează să se întâlnească cu Aung San Suu Kyi şi şeful armatei, generalul Min Aung Hlaing.