Modicarea legilor Justiției nu a atras numai nemulțumirea partenerilor NATO. Semnale vin și de la Bruxelles că lucrurile nu vor fi lăsate așa nici de oficialitățile Uniunii Europene. La București însă în arcul Puterii, prea puțin contează avertismentele Vestului. După o repliere strategică pe legea statutului procurorilor și judecătorilor, care a dus la abandonarea unor amendamente esențiale pentru interesele lor, conducerea social-democrată este pregătită să recâștige teren pierdut și să revină în plenul celor două camere cu amendamentele în cauză.
Cu avertismentul Departamentului de Stat încă răsunându-le în urechi, parlamentarii PSD din comisia specială pentru modificarea legilor justiției au trecut la cosmetizarea primei legi luată în discuție, legea 303/2004. Nu au revenit la atribuțiile prezidențiale în procedura de numire și revocare, ciuntite în cazul simplilor magistrați și al celor din conducerea ICCJ. În schimb, o bună parte din amendamentele susținute de triumviratul Nicolicea -Cătăniciu - Șerban Nicolae au fost abandonate pe bandă rulantă, în timp ce propunerile unui alt parlamentar controversat, Cătălin Rădulescu nu au fost nici măcar luate în considerare în ultimele zile de dezbatere pe această lege. Încurajați de sprijinul american, reprezentanții CSM și UNJR nu au cedat nici pe răspunderea magistraților acolo unde Puterea dorea ca statul să aibă obligația de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului care a încălcat legea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, precum şi ca statul să fie obligat să plătească justiţiabililor „de îndată” sumele de bani acordate cu titlu de despăgubiri şi nu într-un termen de un an, așa cum s-a ajuns în final să se voteze în comisie.
Mai mult decât suprinși, unii lideri PSD, precum Codrin Ștefănescu amenință acum cu represalii. Colegii care au cedat în fața presiunilor ar putea fi schimbați din comisie, iar amendamentele respinse vpr fi reluate , dezbătute și adoptate în plen, promite parlamentarul PSD, cot la cot cu colega sa de la ALDE, Steluța Cătăniciu.
"Colegii noștri juriști din Comisia Specială, care consideră că se fac presiuni asupra lor sau nu vor să susțină până la capăt aceste modificări așa cum le-am promis trebuie să facă loc în Comisie altor colegi juriști mult mai curajoși. Asta va fi discuția de luni. Vom face oricâte schimbări sunt necesare pentru ca acest pachet de legi să fie votat în forma pe care noi am propus-o poporului român, în această sesiune parlamentară,” susținea Ștefănescu ieri seară după o ședință a conducerii PSD.
Între timp însă, au apărut o serie de semnale mult mai îmgrijorătoare, de la Bruxelles. Este deja binecunoscut faptul că, în ultimul raport MCV, oficialii Comisiei Europene au cerut în mod expres ca legile justiției să nu fie adoptate fără consultarea Comisiei de la Veneția.
„În general, un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător, și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția, reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV”, se arată în documentul citat.
Conducerea comisiei parlamentare speciale, în frunte cu social-democratul Florin Iordache, a decis, în înțelepciunea sa, că acest aviz nu este necesar în condițiile actuale, pe motiv că atribuțiile prezidențiale în domeniul numirii și revocării procurorilor șefi au rămas neschimbate.
Acest dialog al surzilor nu a trecut neremarcat la Bruxelles. Potrivit unor surse europarlamentare, în prezent, România riscă mai mult decât un simplu avertisment, în cazul în care modificările la legile justiției vor afecta independența în domeniu și lupta anticorupție.
Și anume, declanșarea unei proceduri de sancțiuni foarte dure, pornind de la noul mecanism european pentru asigurarea statului de drept, susțin sursele citate. Acest mecanism a fost invocat de către autoritățile europene încă din iarna trecută, atunci când Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, i-a solicitat președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, să-l convoace de urgență pe Sorin Grindeanu la Bruxelles, pentru a-i solicita să retragă OUG 13.
„În cazul în care Guvernul român refuză să răspundă la acest apel, va trebui aleasă altă cale. Comisia ar trebui să inițieze, în această situație, o procedură conform noului mecanism pentru asigurarea statului de drept. În cazul în care Guvernul nu cedează, România riscă pierderea drepturilor de vot la nivel european”, avertiza oficialul german în scrisoarea sa.
La aproape un an de atunci, această amenințare nu a dispărut. Dimpotrivă, acum este mai actuală ca niciodată, mai susțin sursele citate. Mai mult, înafară de riscul pierderii dreptului de vot la masa deciziilor Uniunii Europene, țara noastră ar putea fi vizată și de unele sancțiuni de ordin financiar, dacă statul de drept ar fi afectat de noile modificări ale legilor justiției. Tot reprezentanții Germaniei sunt cei care au avansat recent propunerea ca țărilor care nu îndeplinesc standardele UE în domeniul statului de drept să le fie blocat accesul la banii europeni.