Liderii din USR reușesc din nou să-și dea cu stângul în dreptul. După lansarea formațiunii lui Dacian Cioloș, Mișcarea România Împreună, useriștii trec printr-o nouă criză internă care poate avea consecințe la viitoarele alegeri.
În absența contestațiilor, Mișcarea România Împreună ar putea deveni partid înainte de vacanța judecătorească, adică înainte de luna iulie. Dacă vor exista contestații, atunci calendarul se mută până în luna septembrie.
În prezent, în jur de 40.000 de oameni au fost anunțați că s-au înscris ca susținători ai Mișcării România Împreună. Peste 20.000 și-ar fi exprimat intenția de a se înscrie în partid după înființare, potrivit lui Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii din Guvernul tehnocrat și unul dintre inițiatorii de bază a acestui demers.
În USR și nu numai există teama de canibalizare. Din datele preliminare, mulți dintre cei care s-au înscris până acum ca susținători ai mișcării conduse de Dacian Cioloș au între 30 și 45 de ani și fac parte din clasa de mijloc. Același bazin electoral pe care se mișcă atât PNL , cât și USR.
Conștienți de acest risc, liderii noii Mișcări au promovat ideea potrivit căreia vin să răspundă păturii, deloc subțiri de electorat nehotărât , pe care și l-ar dori atras și activat în cât mai multe zone ale țării.
„Există riscul ca acest proiect să ducă la fărâmiţarea opoziţiei. Ne-am gândit şi la asta, mi se pare ca o responsabilitate pe care nu am cum să nu o asum ca din această platformă să se desprindă un partid, care nu va acţiona împotriva celor care împărtăşim valori şi principii comune. Vom fi deschişi colaborării cu cei cu care putem lucra”, a spus Cioloş la momentul lansării noii mișcări.
Ce a provocat însă o adevărată fierbiere în USR a fost invitația liderilor noii Mișcări în primul rând pentru o alianță la alegerile locale și, ulterior, la parlamentarele din 2020, pentru a preveni o fragmentare a voturilor între candidații dreptei, un culoare pe care PSD ar putea defila nestigherită în aceste condiții.
"ADN-ul USR-ului este poate cel mai apropiat de ADN-ul nostru, cred că avem foarte multe lucruri în comun. Numai că noi nu vedem o competiție, noi vedem o complementaritate. (...) Dacă noi ne gândim la cei 40% care au ieșit la vot și ne uităm că scorul pe care îl are partidul care guvernează este de 18% din totalitatea electoratului avem doua opțiuni: să ne batem pe cei 40% care au fost la vot pentru un procent, două în plus sau în minus, privim la un joc cu sumă nulă. Dacă noi luăm 3% USR-ul are trei procente mai puțin, sau PNL-ul. Noi nu asta propunem. Noi considerăm că cei 60% dintre oamenii care stau acasă , bun, nu vor veni toți la vot, dar dacă ne uităm câți oameni ies totuși la vot de exemplu în turul doi la prezidențiale se ajunge la 70-75%, pentru că oamenii se mobilizează. (...)Noi credem că marea majoritate din voturile pe care mizăm în 2020 vor fi mai degrabă nu din zona USR ci mai degrabă din zona celor care nu votează", a susținut recent Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii din Guvernul tehnocrat și unul dintre inițiatorii de bază a acestui demers., în cadrul unui interviu acordat celor de la Hotnews.
De cealaltă parte, deși se lucrează de mai bine de un an la crearea unor noi structuri în teritoriu, USR nu stă atât de bine pe cât s-ar fi sperat. Conducerea acestui partid a trecut printr-o serie de confruntări și frământări interne, inclusiv provocate de ideea cooptării lui Dacian Cioloș în partid, care au culminat cu plecarea liderului fondator, Nicușor Dan, di cadrul acestei formațiuni politice.
La nivelul percepției publice, prin acțiunile sale USR pare a fi dezamăgit o parte din electoratul care l-a votat la ultimele alegeri parlamentare. Vorbim de un electorat extrem de sensibil, un electorat educat, care așteaptă programe, proiecte, nu de unul de tipul PSD, unul prezent pe mediile de socializare, care a dat măsura forței și importanței sale atunci când a ieșit în stradă pentru a protesta față de măsurile actualei majorități politice.
Conștientă de riscul la care s-a expus, conducerea actuală a USR încearcă să joace cartea supraviețuirii pragmatice. Conștient că sunt prea mulți pești în aceeași baltă, liderul Dan Barna a dat primul semnul unei apropieri de formațiunea lui Dacian Cioloș.
“Cu cât avem mai mulţi oameni buni în politică, cu atât avem mai multe şanse să salvăm România de corupţie şi sărăcie. În continuare cred că drumul lui Dacian Cioloş, al lui Vlad Voiculescu şi al celorlalţi colegi din RO100 este comun cu al USR”, a susținut acesta, precizând că în perioada următoare USR şi noul partid vor găsi “cele mai inspirate soluţii de colaborare”.
Potrivit însă unor surse din conducerea acestui partid, soluția la care se gândește Barna se bazează pe scenariul unor liste comune USR - Mișcarea România Împreună, atât la locale , cât și la parlamentare. Susținerea unei astfel de idei a provocat reacția vehementă a nicușoriștilor, care văd în ea cea mai mare amenințare și un motiv de scindare dacă se va ajunge la așa ceva, susțin sursele citate.
" Actuala conducere este rezultatul unui compromis, al unei situații de status quo între cioloșiști și nicușoriști. Orice stricare a acestui echilibru fragil prin introducerea lui Cioloș și a formațiunii sale ar putea arunca în aer totul. USR riscă să se spargă dacă se va ajunge la impunerea listelor comune cu un alt partid", ne-au explicat sursele citate.
Deocamdată, totul se află la stadiul de analiză, Barna căutând să atragă însă noi adepți pentru această idee, ca singura care poate asigura USR soluția de supraviețuire politică și parlamentară după 2020.