Curtea Constituțională a României va dezbate, joi, sesizarea ÎCCJ asupra proiectului care modifică Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, judecătorii Înaltei Curţi apreciind că noile prevederi încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa.
"Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1]; pct.26 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(1) și literele b) și c)] ; pct.28 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(3) și litera b)] ; pct.31 [cu referire la art.33, partea introductivă a alin.(1) și litera a)] și pct.43 [cu referire la art.40] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului", se arată în ordinea de zi a ședinței de joi a CCR.
"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea numărul 4 din 24 mai, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismul", precizau judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în comunicatul de presă din 24 mai a.c.
Magistrații instanței supreme apreciază, în sesizarea Curţii cu privire la dispoziţiile articolului I punctul 1, punctul 26, punctul 28, punctul 31 şi punctul 43 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, că prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin incertitudinile pe care le creează în materia competenţei de judecată în primă instanţă, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind articolului 1 alineatul 5 din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii.
Judecătorii ÎCCJ mai susțin că normele de incriminare privind actele de terorism cuprinse în articolul 32 alineatul (1) şi (3) din Legea 535/2004, în forma modificată, care încorporează cerinţa ca fapta să fie săvârşită "în condiţiile articolului 1", nu definesc actele de terorism ca acte care, prin natura sau contextul lor, au potenţialul de a aduce atingere gravă unei ţări sau unei organizaţii internaţionale, ci ca acte care "prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională".
Pe 16 mai, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu 241 de voturi "pentru", 18 "contra" şi şapte abţineri.