Secera este realizată din patru bucăţi de piatră laminare care au fost găsite aliniate, in situ, într-o zonă din comuna Şoimuş, de lângă Deva, piesa fiind datată în jurul anului 4.300 î.Hr, în timpul epocii eneolitice, când pe Valea Mureşului a existat o aşezare a culturii Tiszapolgar, afirmă specialiştii MCDR Deva.
"Când vorbim despre sedentarizarea umană în preistorie, amintim, printre altele, cultivarea şi recoltarea plantelor, aducând în discuţie, pe lângă săpăligi şi plantatoare, şi secerile. Acestea au fost confecţionate în epoca neolitică din piatră cioplită, debitându-se suporturi aşchiale sau laminare, care, mai apoi, erau inserate într-un suport din os, corn sau lemn", a explicat Mihaela-Maria Barbu, arheolog în cadrul MCDR.
Citește și: 'Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari' al lui Radu Jude, 'un semnal de alarmă inteligent' privind populismul
Specialiştii au concluzionat că piesele descoperite fac parte dintr-o seceră după ce au studiat uzura apărută pe una sau pe ambele margini ale lamelelor care formează obiectul.
"Această uzură este, de fapt, o depunere de sevă de plante, care au fost tăiate cu o unealtă de tip seceră", a completat arheologul MCDR.
Pe baza observaţiilor efectuate şi a literaturii de specialitate consultate, muzeografii din Deva au reuşit să construiască şi o replică a secerii preistorice. Piesa şi replica sa vor fi prezentate, pe tot parcursul lunii iulie, într-un loc special amenajat la intrarea în muzeul din Deva.